Cea mai mare bacterie din lume, de 5.000 de ori mai mare decât ''rudele'' sale și cu o structură mult mai complexă, a fost descoperită în Guadelupa, potrivit unui studiu publicat recent în revista "Science", informează AFP. "Thiomargarita magnifica" măsoară până la doi centimetri, seamănă cu o "geană" și răstoarnă codurile microbiologiei, a declarat pentru AFP Olivier Gros, profesor de biologie la Université des Antilles și coautor al studiului. În laboratorul său din campusul Fouilloles din Pointe-a-Pitre, cercetătorul prezintă cu mândrie o eprubetă care conține mici filamente albe. În condițiile în care dimensiunea medie a unei bacterii este de doi până la cinci micrometri, aceasta "se vede cu ochiul liber, o pot lua cu o pensetă!", explică el. Cercetătorul a observat pentru prima dată bacteria în 2009 În mangrovele din Guadelupa cercetătorul a observat pentru prima dată bacteria în 2009. "La început am crezut că este orice altceva în afară de o bacterie, pentru că ceva de doi centimetri lungime nu poate fi o bacterie", a povestit acesta. Destul de curând însă, tehnicile de descriere celulară cu ajutorul microscopiei electronice au arătat că era într-adevăr vorba de un organism bacterian. Dar cu o astfel de dimensiune, explică profesorul Gros, "nu aveam nicio siguranță că era vorba de o singură celulă" - o bacterie fiind un micro-organism unicelular. O bioloagă de la același laborator a dezvăluit că aceasta aparține familiei Thiomargarita, un gen de bacterii despre care se știa deja că utilizează sulfurile pentru a se dezvolta. Iar cercetările efectuate la Paris de o specialistă de la Centrul Național Francez de Cercetări Științifice (CNRS) sugerează că aveam de-a face cu "o singură celulă", a explicat Gros. Echipa a încercat o primă publicare într-o revistă științifică, care a refuzat-o Convinsă de descoperirea sa, echipa a încercat o primă publicare într-o revistă științifică, care a refuzat-o. "Ne-au răspuns: 'Este interesant, însă avem nevoie de mai multe informații pentru a vă crede', deoarece dovada nu era suficient de solidă din punct de vedere al imaginii", își amintește biologul. Și aici intră în scenă Jean-Marie Volland, un tânăr cercetător post-doctoral la Université des Antilles, care va deveni primul autor al studiului publicat în revista "Science". După ce nu a reușit să obțină un post de profesor-cercetător în Guadelupa, acesta a plecat în Statele Unite, unde a fost recrutat de University of California, Berkeley. Când s-a dus acolo, avea în minte să studieze "bacteria incredibilă" cu care era deja familiarizat. "Ar fi ca și cum ai întâlni un om la fel de înalt ca Muntele Everest" "Ar fi ca și cum ai întâlni un om la fel de înalt ca Muntele Everest", și-a spus el. În toamna anului 2018, Volland a primit un prim pachet trimis de profesorul Gros la institutul de secvențiere a genomului din cadrul Lawrence Berkeley National Laboratory, administrat de universitate. Provocarea a fost, în esență, una de natură tehnică: să reușească să redea o imagine a bacteriei ca întreg, grație "analizelor microscopice tridimensionale, la o mărire mai mare". În laboratorul american, cercetătorul a avut acces la tehnici de ultimă generație. La care se adaugă un important sprijin financiar și "accesul la cercetători experți în secvențierea genomului", recunoaște omul de știință, care descrie această colaborare SUA-Guadalupa ca fiind o "poveste de succes". Imaginile sale în 3D dovedesc în sfârșit că întregul filament este într-adevăr o singură celulă. Dincolo de "gigantismul" său, bacteria se dovedește, de asemenea,"mai complexă" decât "rudele" sale: o descoperire "total neașteptată", care "dă peste cap cunoștințele de microbiologie", mărturisește cercetătorul. (sursa Agerpres)
