Identificarea cu certitudine a cazurilor în care un pacient poate să se trezească din comă, pentru ca medicii să poată să decidă dacă vor continua sau vor opri serviciile medicale de menţinere a funcţiilor vitale, pare să devină o realitate. O tehnică promiţătoare este testată în această perioadă de oamenii de ştiinţă cu speranţa, pe termen lung, de a evita situaţiile în care rudele persoanelor aflate în comă îşi fac procese de conştiinţă, informează AFP.
Studiul vizează un tip specific de come, care apar în urma unui stop cardiac. Cercetarea a fost realizată pe un eşantion de 200 de pacienţi adulţi aflaţi în comă pentru perioade de cel puţin şapte zile şi s-a desfăşurat în 14 centre medicale din Franţa, Italia şi Belgia.
Cercetătorii au aplicat pacienţilor o tehnică specială de IRM (imagistică prin rezonanţă magnetică) pentru a măsura mişcarea apei din materia albă din creier, ce permite conexiunile dintre neuroni.
Măsurând gradul de dezorganizare al acestei mişcări, cercetătorii au stabilit anumite praguri ce permit o prognoză a şanselor pe care pacienţii le au pentru a se trezi din comă la capătul unei perioade de şase luni.
"Peste un anumit prag, suntem siguri că pacientul îşi va reveni. Sub acel prag, suntem siguri că nu îşi va reveni. În zona gri, trebuie să aşteptăm", a explicat pentru AFP profesorul Louis Puybasset, medic la spitalul Pitie Salpetriere, care a coordonat acest studiu.
Comele apărute după un stop cardiac sunt "simple"
"Este o măsurătoare de ordin anatomic, care nu fluctuează", a explicat expertul francez. Interesul specialiştilor faţă de acest aspect vizează o decizie pe termen lung: "Trebuie să deţinem un nivel foarte înalt de dovezi" pentru ca medicii să poată lua decizia de a opri sau de a continua îngrijirile medicale, în funcţie de prognosticul medical al fiecărui pacient, a adăugat Louis Puybasset.
"În anumite ţări, sunt oprite foarte repede tratamentele, în altele ele sunt continuate mult timp. Depinde de multe opinii. Scopul este de a ieşi din cultura opiniilor, pentru a ne baza pe dovezi solide", a continuat profesorul francez.
Noua metodă permite, potrivit spuselor sale, "să fim buni pedagogi pentru familiile în cauză", în contextul în care controversele de ordin etic referitoare la stoparea îngrijirilor medicale acordate unor pacienţi aflaţi în comă revin cu regularitate în actualitate. "Cu cât măsurătorile sunt mai fiabile, cu atât încrederea noastră este mai mare", a estimat expertul francez.
"Această tehnică este superioară tuturor celorlalte teste utilizate până în prezent", au comentat reprezentanţii Asistenţei Publice - Spitalele din Paris (AP - HP), o reţea din care face parte şi spitalul Pitie Salpetriere, într-un comunicat publicat joi, subliniind că aceste rezultate trebuie de acum "să fie confirmate prin teste realizate pe scară largă".
Deşi noul studiu a vizat doar cazurile de comă apărute după un stop cardiac, cercetătorii lucrează deja la o metodologie care să permită aplicarea acestei tehnici şi în cazul altor tipuri de comă, precum cele produse după un traumatism cranian şi o ruptură de anevrism. Metoda pare să fie aplicabilă şi în aceste cazuri, cu praguri ce variază în funcţie de patologia fiecărui pacient.
Comele apărute după un stop cardiac sunt "simple", pentru că toate reacţionează în aceeaşi manieră. În cazurile de traumatisme craniene, zona gri (a pragurilor de prognoză) este mai mare", pentru că aceste situaţii sunt diferite, a explicat profesorul Puybasset.
