Un nou comunicat emis de NASA avertizează asupra consecinţelor grave ale accelerării fenomenului de încălzire globală. Calota de gheaţă care acoperea Groenlanda s-a topit într-un grad nemaiîntâlnit până în prezent. Cercetătorii au declarat că topirea fără precendent a gheţurilor a avut loc chiar şi în cea mai rece şi mai înaltă porţiune din Groenlanda, staţiunea Summit. Făcând calculele, cercetătorii americani au descoperit cu stupoare că, în acest an, 97% din gheaţa Groenlandei s-a topit.
Cu toate că aproximativ jumătate din calota glaciară a Groenlandei se topeşte în perioada verii arctice, viteza şi amploarea topirii gheţii din această vară i-a surprins până şi pe specialişti, care descriu fenomenul ca fiind unul fără precedent. NASA a declarat că aproape întreaga întindere de gheaţă a Groenlandei, de la straturile relativ subţiri din zona de coastă şi până la calota groasă de circa 3 kilometri din centrul insulei, a fost afectată de topire. "Când observăm topirea gheţii în zone unde acest fenomen nu a mai fost înregistrat până în prezent, ne vine pur şi simplu să ne aşezăm şi să ne întrebăm la modul cel mai serios ce este de făcut", afirmă Waleed Abdalati, cercetător principal în cadrul unui departament al NASA, care afirmă în continuare că, datorită topirii pe o scală atât de mare a gheţurilor, NASA nu este capabilă la ora actuală să determine dacă acesta este un fenomen foarte rar, dar natural, sau este provocat de încălzirea globală de care se face vinovată activitatea industrială.
Oamenii de ştiinţă cred că mare parte din calota Groenlandei va îngheţa din nou odată cu venirea iernii. Până în prezent, cea mai dramatică topire înregistrată de sateliţii NASA a produs o diminuare cu 55% a calotei.
Veştile despre topirea accelerată a gheţii vin după ce, recent, un alt satelit al NASA a înregistrat desprinderea din calota groenlandeză a unui aisberg uriaş, de două ori mai mare decât Manhattan-ul. "Acest eveniment, combinat cu alte fenomente naturale, dar foarte rare, precum desprinderea gheţarului Petermann, fac parte dintr-o poveste deosebit de complexă", susţine şi Tom Wagner, de asemenea cercetător în cadrul Agenţiei Spaţiale Americane.
Cu toate că aproximativ jumătate din calota glaciară a Groenlandei se topeşte în perioada verii arctice, viteza şi amploarea topirii gheţii din această vară i-a surprins până şi pe specialişti, care descriu fenomenul ca fiind unul fără precedent. NASA a declarat că aproape întreaga întindere de gheaţă a Groenlandei, de la straturile relativ subţiri din zona de coastă şi până la calota groasă de circa 3 kilometri din centrul insulei, a fost afectată de topire. "Când observăm topirea gheţii în zone unde acest fenomen nu a mai fost înregistrat până în prezent, ne vine pur şi simplu să ne aşezăm şi să ne întrebăm la modul cel mai serios ce este de făcut", afirmă Waleed Abdalati, cercetător principal în cadrul unui departament al NASA, care afirmă în continuare că, datorită topirii pe o scală atât de mare a gheţurilor, NASA nu este capabilă la ora actuală să determine dacă acesta este un fenomen foarte rar, dar natural, sau este provocat de încălzirea globală de care se face vinovată activitatea industrială.
Oamenii de ştiinţă cred că mare parte din calota Groenlandei va îngheţa din nou odată cu venirea iernii. Până în prezent, cea mai dramatică topire înregistrată de sateliţii NASA a produs o diminuare cu 55% a calotei.
Veştile despre topirea accelerată a gheţii vin după ce, recent, un alt satelit al NASA a înregistrat desprinderea din calota groenlandeză a unui aisberg uriaş, de două ori mai mare decât Manhattan-ul. "Acest eveniment, combinat cu alte fenomente naturale, dar foarte rare, precum desprinderea gheţarului Petermann, fac parte dintr-o poveste deosebit de complexă", susţine şi Tom Wagner, de asemenea cercetător în cadrul Agenţiei Spaţiale Americane.
