Potrivit Eurobarometrului pe Ştiinţă şi Tehnologie realizat de agenţia europeană de statistică, în Europa, tărâmul Iluminismului, doi din cinci cetăţeni se declară încă superstiţioşi. 40% dintre aceştia cred în puterea norocoasă a numerelor. Doar 35% spun că nu cred în aşa ceva, în timp ce restul au o opinie ambivalentă sau spun că nu ştiu dacă anumite numere au vreun efect magic.
Rata superstiţiozităţii a crescut din 2005, când Bruxelles-ul a comandat acelaşi tip de sondaj. Cu cinci ani în urmă, 37% dintre europeni s-au declarat încrezători în numerologie. Dintre români, 44% cred în magia numerelor, iar procentele cele mai ridicate se înregistrează în Letonia, Cehia, Italia şi Slovacia.
În ansamblu, comentează EUobserver pe marginea descoperirilor Eurostat, cele mai puternice superstiţii sunt de găsit cu precădere în ţările europene mai sărace din estul şi sudul Uniunii Europene, în timp ce în statele bogate din nord, care au un sistem social mai bine dezvoltat, miturile şi legendele au mai puţină trecere. De asemenea, arată sondajul, femeile sunt ceva mai susceptibile să creadă în numerologie decât bărbaţii.
38% dintre respondenţii sondajului realizat de Eurostat cred că societatea depinde prea mult de ştiinţă şi prea puţin de credinţă şi doar 34% cred opusul. Mai mult, 6 din 10 europeni cred că tehnologia poate dăuna “conştiinţei morale” în timp ce doar 15% au dat răspunsul contrar. De asemenea, 50% dintre europeni cred că ştiinţa şi tehnologia pot dăuna drepturilor omului. Mai bine de jumătate dintre respondenţi sunt de părere că oamenii de ştiinţă nu mai sunt foarte credibili din cauza dependenţei cercetărilor lor de finanţarea privată din partea companiilor.
Doar 34% dintre europeni, faţă de 29% în 2005, apreciază lipsa credinţei religioase din societate. Faţă de 2005, procentul a scăzut, de exemplu, în România. Cu cinci ani în urmă, 61% din respondenţii români s-au declarat de acord cu afirmaţia că depindem prea mult de ştiinţă şi prea puţin ne bazăm pe religie. Cifra a scăzut în 2010 cu 10%. În Cipru sau Grecia, dimpotrivă, a crescut procentul celor care cred că ştiinţa e prea influentă.
Sondajul a scos la iveală şi trenduri pro-ştiinţă. De exemplu, câteva ţări demonstrează o scădere dramatică a ratei superstiţiilor. În Luxemburg, 62% dintre respondenţi cred că numerele norocoase sunt o prostie, faţă de 35% în 2005. O scădere importantă s-a înregistrat şi în Malta.
La nivelul Europei, sondajul descoperă o creştere a interesului faţă de ştiinţă şi tehnologie. 80% dintre europeni s-au declarat interesaţi de acestea, în comparaţie cu 65% care s-au declarat interesaţi de sport. 20% dintre europeni spun însă că nu sunt însă interesaţi de noile descoperiri şi inovaţii tehnologice. Românii sunt sub această medie, 37% declarându-se complet dezinteresaţi de acest subiect. Cu toate acestea, mai bine de o treime (39%) dintre români cred că ştiinţa poate rezolva orice problemă. Procentul este cu mult în scădere faţă de 51% cât era în 2005. Cel mai mult în puterea ştiinţei de-a rezolva problemele societăţii se încred turcii (63%).
Sondajul a fost realizat în perioada ianuarie-februarie 2010 în cele 27 de state ale Uniunii şi în 5 nemembre, cum sunt Turcia, Norvegia, Croaţia, Elveţia şi Islanda. Interviurile au fost realizate cu 31.243 de cetăţeni din Europa.
