Realizat de cercetătorii australieni în colaborare cu Universităţile Princeton şi Singapore, acest studiu este cel mai complet desfăşurat până în prezent, şi a evaluat starea mediului în funcţie de şapte parametri:
* nivelul defrişărilor,
* nivelul de conversie a habitaturilor naturale în zone rezidenţiale, agricole sau industriale, volumul capturilor de peşte,
* nivelul de utilizare a fertilizanţilor chimici,
* nivelul poluării apelor,
* emisiile de CO2,
* numărul de specii animale pe cale de dispariţie.
Toate aceste date au fost apoi corelate cu trei variabile socio-economice: populaţia, produsul intern brut şi calitatea guvernării, aceasta din urmă fiind calculată în baza parametrilor din "Worldwide Governance Indicators Project", adoptat de Bancă Mondială pentru evaluarea gradului de stabilitate politică a naţiunilor.
Concluzia? Þările cele mai bogate au şi cel mai devastator impact asupra mediului înconjurător. Există o teorie potrivit căreia creşterea bunăstării unei naţiuni corespunde unei creşteri a conştientizării problemelor ecologice, dar potrivit declaraţiilor făcute de responsabilii studiului, nu s-a găsit nicio dovadă care să susţină această teză.
Iată aşadar care sunt cele 10 ţări cele mai vinovate de degradarea ambientala a planetei:
10. Peru
La prima vedere verde şi inofensivă, Peru este a zecea naţiune cel mai puţin eco-compatibilă din lume. Şi-a câştigat această poziţie deloc de invidiat în top din cauza pescuitului care nu respectă reglementările internaţionale în vigoare privind conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii şi comerţului ilegal de specii animale protejate. Printre acestea se număra şinşila cu coada scurtă şi alte 10 specii aflate foarte aproape de extincţie, pe lângă 127 specii încadrate în categoria celor cu grad mare de risc.
9. Australia
În vasta Australie, doar un procent de 11,5% din teritoriu este supus vreunei forme de protecţie ambientală. Acest lucru înseamnă că restul reprezintă un teritoriu aflat la discreţia speculatorilor imobiliari şi a marilor întreprinzători agricoli. Şi, într-adevăr, Australia se situează pe locul 7 în lume ca grad al conversiei habitatului şi pe locul 10 din punctul de vedere al dispariţiei pădurilor. La toate acestea se adaugă şi faptul că australienii sunt extrem de "darnici" cu îngrăşămintele chimice: locul 9 în lume după cantităţile de chimicale utilizate în agricultură.
8. Rusia
Doar mai puţin de jumătate din populaţia Rusiei se bucură de acces liber la apă potabilă, iar pânzele freatice şi izvoarele sunt poluate de dejecţiile din canalizare şi de deşeuri radioactive. Chiar dacă în ultimii zece ani poluarea din surse industriale s-a diminuat din cauza crizei economice care a afectat ţara, Rusia tot se situează pe locul 4 în lume din punctul de vedere al contaminării apelor. Şi dincolo de duşul făcut în fiecare dimineaţă, un lux rezervat privilegiaţilor, oamenii de rând întâmpină aici o oarecare problemă chiar şi să respire: în peste 200 de oraşe, calitatea aerului este foarte proastă, cu niveluri de poluare mult peste cele stabilite de normele internaţionale. În plus, Rusia se situează pe locul 7 în lume ca volum de pescuit.
7. India
Potrivit Wall Street Journal, în decursul anilor, guvernul indian a crescut nemăsurat contribuţiile acordate producătorilor de uree şi alţi fertilizanţi chimici, la ora actuală susţinând de la buget peste 50% din costurile industriale ale acestui sector. Tocmai graţie acestei politici "iscusite", India a reuşit să-şi adjudece locul 2 în topul celor mai mari utilizatori de îngrăşăminte artificiale, iar rezultatele nu sunt deloc cele scontate: utilizarea intensivă de uree este atât de devastatoare pentru terenuri, încât recoltele anumitor cereale au început să scadă semnificativ. Activităţile agricole şi industriale, generarea de energie şi celelalte utilizări reduc şi ele tot mai mult resursele hidrice ale ţării, iar ce mai rămâne sunt doar ape extrem de poluate; de altfel, India se numără printre ţările cu apele cele mai murdare din lume.
6. Mexic
Cu peste 450 specii de mamifere, 1000 păsări, 693 reptile, 285 amfibii şi 2000 peşti, Mexicul este una din ţările cu cea mai bogată biodiversitate. Încă din anii '90 multe dintre aceste animale riscau însă dispariţia. Mexic nu a aderat niciodată la Convenţia CITES care reglementează comerţul internaţional de plante şi animale cu risc de extincţie. Şi nu numai acest motiv califică ţara pe primul loc după numărul speciilor în curs de dispariţie, ci şi gradul ridicat al defrişărilor care ameninţă habitatul.
5. Japonia
Este a patra naţiune din lume după volumul pescuitului şi deţine 25% din comerţul mondial cu 5 cele mai mari specii de ton, un peşte aflat în pericol de extincţie. Apoi, Japonia mai este şi unul din principalii consumatori de carne de balenă: în pofida moratoriului internaţional din 1986 care a interzis în mod formal pescuitul de cetacee, balenierele din Þara Soarelui Răsare îşi văd de treabă în continuare, oficial în scopuri ştiinţifice (potrivit International Whale Commission, japonezii sunt responsabili de peste 1000 capturi în fiecare an). Şi dacă mările sunt ameninţate de pescari, nici pe uscat lucrurile nu stau prea bine: emisiile de CO2 îi asigură Japoniei locul 6 în lume, iar conversia habitatului un la fel de "meritoriu" loc 5.
4. Indonezia
Potrivit datelor furnizate de Global Forest Watch, între 1950 şi 2000, pădurile indoneziene s-au redus cu 40%, trecând de la 162 milioane de hectare (echivalentul întregii suprafeţe împădurite din Europa) la doar 98. Din acest motiv, Indonezia se situează pe locul 2 în topul ţărilor cel mai afectate de despădurire. Un număr ridicat de specii animale riscă extincţia, iar emisiile de CO2 o situează pe locul 4 în topul celor mai dăunătoare ţări pentru mediu.
3. China
Este la modul absolut naţiunea cu cele mai poluate ape din lume. Uleiuri, pesticide, resturi menajere: din apele chinezeşti nu lipseşte nimic. Apoi, peste 20 milioane de chinezi nu au acces la apă potabilă, iar 70% din apele ţării sunt contaminate. Potrivit OMS, în fiecare an circa 100.000 persoane (aproape 300 zilnic) mor din cauza poluării hidrice. Şi China mai este şi pe primul loc în lume după cantităţile de peşte capturat. La toate acestea se adaugă emisiile ridicate de CO2, China fiind al doilea producător mondial.
2. Statele Unite
Statele Unite se află pe primul loc în lume din punctul de vedere al utilizării fertilizanţilor chimici şi al emisiilor de CO2, pe locul 2 pentru poluarea apelor şi pe cel de-al 3-lea pentru capturile de peşte: şi tot datorită acestor recorduri se califică şi pe podiumul naţiunilor cu cel mai devastator impact asupra mediului.
1. Brazilia
Brazilia intră în "top ten" la toţi indicatorii de impact asupra mediului luaţi în calcul de oamenii de ştiinţă: locul 1 pentru defrişări, 3 pentru reconversia habitatului, 3 pentru utilizarea îngrăşămintelor chimice, 4 pentru numărul speciilor cu grad mare de risc şi emisiile de CO2, şi 8 pentru poluarea apelor. În opinia specialiştilor, cel mai îngrijorător aspect îl reprezintă totuşi despăduririle: la ora actuală, crearea de păşuni, de zone agricole şi industriale şi politicile guvernamentale greşite extermină literalmente pădurea amazoniană. De ceva timp încoace, pe coasta atlantică a Braziliei au început să crească rapid şi plantaţii imense de eucalipt, un gen de plante neautohtone, introduse aici doar pentru producerea de celuloză, şi care modifică progresiv ecosistemul.
* nivelul defrişărilor,
* nivelul de conversie a habitaturilor naturale în zone rezidenţiale, agricole sau industriale, volumul capturilor de peşte,
* nivelul de utilizare a fertilizanţilor chimici,
* nivelul poluării apelor,
* emisiile de CO2,
* numărul de specii animale pe cale de dispariţie.
Toate aceste date au fost apoi corelate cu trei variabile socio-economice: populaţia, produsul intern brut şi calitatea guvernării, aceasta din urmă fiind calculată în baza parametrilor din "Worldwide Governance Indicators Project", adoptat de Bancă Mondială pentru evaluarea gradului de stabilitate politică a naţiunilor.
Concluzia? Þările cele mai bogate au şi cel mai devastator impact asupra mediului înconjurător. Există o teorie potrivit căreia creşterea bunăstării unei naţiuni corespunde unei creşteri a conştientizării problemelor ecologice, dar potrivit declaraţiilor făcute de responsabilii studiului, nu s-a găsit nicio dovadă care să susţină această teză.
Iată aşadar care sunt cele 10 ţări cele mai vinovate de degradarea ambientala a planetei:
10. Peru
La prima vedere verde şi inofensivă, Peru este a zecea naţiune cel mai puţin eco-compatibilă din lume. Şi-a câştigat această poziţie deloc de invidiat în top din cauza pescuitului care nu respectă reglementările internaţionale în vigoare privind conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii şi comerţului ilegal de specii animale protejate. Printre acestea se număra şinşila cu coada scurtă şi alte 10 specii aflate foarte aproape de extincţie, pe lângă 127 specii încadrate în categoria celor cu grad mare de risc.
9. Australia
În vasta Australie, doar un procent de 11,5% din teritoriu este supus vreunei forme de protecţie ambientală. Acest lucru înseamnă că restul reprezintă un teritoriu aflat la discreţia speculatorilor imobiliari şi a marilor întreprinzători agricoli. Şi, într-adevăr, Australia se situează pe locul 7 în lume ca grad al conversiei habitatului şi pe locul 10 din punctul de vedere al dispariţiei pădurilor. La toate acestea se adaugă şi faptul că australienii sunt extrem de "darnici" cu îngrăşămintele chimice: locul 9 în lume după cantităţile de chimicale utilizate în agricultură.
8. Rusia
Doar mai puţin de jumătate din populaţia Rusiei se bucură de acces liber la apă potabilă, iar pânzele freatice şi izvoarele sunt poluate de dejecţiile din canalizare şi de deşeuri radioactive. Chiar dacă în ultimii zece ani poluarea din surse industriale s-a diminuat din cauza crizei economice care a afectat ţara, Rusia tot se situează pe locul 4 în lume din punctul de vedere al contaminării apelor. Şi dincolo de duşul făcut în fiecare dimineaţă, un lux rezervat privilegiaţilor, oamenii de rând întâmpină aici o oarecare problemă chiar şi să respire: în peste 200 de oraşe, calitatea aerului este foarte proastă, cu niveluri de poluare mult peste cele stabilite de normele internaţionale. În plus, Rusia se situează pe locul 7 în lume ca volum de pescuit.
7. India
Potrivit Wall Street Journal, în decursul anilor, guvernul indian a crescut nemăsurat contribuţiile acordate producătorilor de uree şi alţi fertilizanţi chimici, la ora actuală susţinând de la buget peste 50% din costurile industriale ale acestui sector. Tocmai graţie acestei politici "iscusite", India a reuşit să-şi adjudece locul 2 în topul celor mai mari utilizatori de îngrăşăminte artificiale, iar rezultatele nu sunt deloc cele scontate: utilizarea intensivă de uree este atât de devastatoare pentru terenuri, încât recoltele anumitor cereale au început să scadă semnificativ. Activităţile agricole şi industriale, generarea de energie şi celelalte utilizări reduc şi ele tot mai mult resursele hidrice ale ţării, iar ce mai rămâne sunt doar ape extrem de poluate; de altfel, India se numără printre ţările cu apele cele mai murdare din lume.
6. Mexic
Cu peste 450 specii de mamifere, 1000 păsări, 693 reptile, 285 amfibii şi 2000 peşti, Mexicul este una din ţările cu cea mai bogată biodiversitate. Încă din anii '90 multe dintre aceste animale riscau însă dispariţia. Mexic nu a aderat niciodată la Convenţia CITES care reglementează comerţul internaţional de plante şi animale cu risc de extincţie. Şi nu numai acest motiv califică ţara pe primul loc după numărul speciilor în curs de dispariţie, ci şi gradul ridicat al defrişărilor care ameninţă habitatul.
5. Japonia
Este a patra naţiune din lume după volumul pescuitului şi deţine 25% din comerţul mondial cu 5 cele mai mari specii de ton, un peşte aflat în pericol de extincţie. Apoi, Japonia mai este şi unul din principalii consumatori de carne de balenă: în pofida moratoriului internaţional din 1986 care a interzis în mod formal pescuitul de cetacee, balenierele din Þara Soarelui Răsare îşi văd de treabă în continuare, oficial în scopuri ştiinţifice (potrivit International Whale Commission, japonezii sunt responsabili de peste 1000 capturi în fiecare an). Şi dacă mările sunt ameninţate de pescari, nici pe uscat lucrurile nu stau prea bine: emisiile de CO2 îi asigură Japoniei locul 6 în lume, iar conversia habitatului un la fel de "meritoriu" loc 5.
4. Indonezia
Potrivit datelor furnizate de Global Forest Watch, între 1950 şi 2000, pădurile indoneziene s-au redus cu 40%, trecând de la 162 milioane de hectare (echivalentul întregii suprafeţe împădurite din Europa) la doar 98. Din acest motiv, Indonezia se situează pe locul 2 în topul ţărilor cel mai afectate de despădurire. Un număr ridicat de specii animale riscă extincţia, iar emisiile de CO2 o situează pe locul 4 în topul celor mai dăunătoare ţări pentru mediu.
3. China
Este la modul absolut naţiunea cu cele mai poluate ape din lume. Uleiuri, pesticide, resturi menajere: din apele chinezeşti nu lipseşte nimic. Apoi, peste 20 milioane de chinezi nu au acces la apă potabilă, iar 70% din apele ţării sunt contaminate. Potrivit OMS, în fiecare an circa 100.000 persoane (aproape 300 zilnic) mor din cauza poluării hidrice. Şi China mai este şi pe primul loc în lume după cantităţile de peşte capturat. La toate acestea se adaugă emisiile ridicate de CO2, China fiind al doilea producător mondial.
2. Statele Unite
Statele Unite se află pe primul loc în lume din punctul de vedere al utilizării fertilizanţilor chimici şi al emisiilor de CO2, pe locul 2 pentru poluarea apelor şi pe cel de-al 3-lea pentru capturile de peşte: şi tot datorită acestor recorduri se califică şi pe podiumul naţiunilor cu cel mai devastator impact asupra mediului.
1. Brazilia
Brazilia intră în "top ten" la toţi indicatorii de impact asupra mediului luaţi în calcul de oamenii de ştiinţă: locul 1 pentru defrişări, 3 pentru reconversia habitatului, 3 pentru utilizarea îngrăşămintelor chimice, 4 pentru numărul speciilor cu grad mare de risc şi emisiile de CO2, şi 8 pentru poluarea apelor. În opinia specialiştilor, cel mai îngrijorător aspect îl reprezintă totuşi despăduririle: la ora actuală, crearea de păşuni, de zone agricole şi industriale şi politicile guvernamentale greşite extermină literalmente pădurea amazoniană. De ceva timp încoace, pe coasta atlantică a Braziliei au început să crească rapid şi plantaţii imense de eucalipt, un gen de plante neautohtone, introduse aici doar pentru producerea de celuloză, şi care modifică progresiv ecosistemul.
