În medie, mercurul a urcat cu 1,23 grade C pe deceniu la suprafaţa celor 167 de lacuri şi cu până la 3 grade la cele care se află la cele mai mari latitudini din emisfera nordică, potrivit oamenilor de ştiinţă de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) din cadrul agenţiei spaţiale americane de la Pasadena (California).
„Analiza noastră oferă o nouă sursă, independentă, de date care evaluează impactul schimbărilor climatice în lume”, spune Philip Schneider de la JPL, principalul autor al comunicării apărute în cea mai recentă ediţie a „Geophysical Research Letters”. „Aceste observaţii sunt relevante şi pentru ecosistemele lacurilor, care pot fi influenţate negativ chiar de mici schimbări ale temperaturii apei”, adaugă el. Astfel, o uşoară încălzire poate fi favorabilă proliferării algelor, care pot face lacul toxic pentru peşti sau favoriza venirea unor specii neautohtone care ar putea bulversa ecosistemul natural.
Nordul Europei este zona cea mai întinsă în care încălzirea a fost mai evidentă şi persistentă, afirmă cercetătorii. Încălzirea a fost mai puţin pronunţată în în Europa de sud, în jurul Mării Negre şi Mării Caspice, ca şi în Kazahstan.
Temperaturile au fost mai ridicate în estul Siberiei, Mongolia şi nordul Chinei. În Statele Unite, temperaturile au crescut ceva mai mult în cursul ultimilor 25 de ani în sud-vest decât în regiunea Marilor Lacuri, mai arată cercetătorii.
Măsurătorile de temperatură efectuate cu ajutorul sateliţilor sunt comparabile cu cele oferite de instrumentele aflate pe suprafaţa Marilor Lacuri, cel mai mare rezervor de apă dulce de pe planetă ca arie totală şi volum de apă.
În unele regiuni, cum ar fi Marile Lacuri şi Europa de Nord, se pare că întinderile de apă s-au încălzit mai repede decât aerul înconjurător. Încălzirea a fost mai modestă sub tropice şi la latitudinile medii din emisfera sudică, se mai afirmă în studiu.
„Analiza noastră oferă o nouă sursă, independentă, de date care evaluează impactul schimbărilor climatice în lume”, spune Philip Schneider de la JPL, principalul autor al comunicării apărute în cea mai recentă ediţie a „Geophysical Research Letters”. „Aceste observaţii sunt relevante şi pentru ecosistemele lacurilor, care pot fi influenţate negativ chiar de mici schimbări ale temperaturii apei”, adaugă el. Astfel, o uşoară încălzire poate fi favorabilă proliferării algelor, care pot face lacul toxic pentru peşti sau favoriza venirea unor specii neautohtone care ar putea bulversa ecosistemul natural.
Nordul Europei este zona cea mai întinsă în care încălzirea a fost mai evidentă şi persistentă, afirmă cercetătorii. Încălzirea a fost mai puţin pronunţată în în Europa de sud, în jurul Mării Negre şi Mării Caspice, ca şi în Kazahstan.
Temperaturile au fost mai ridicate în estul Siberiei, Mongolia şi nordul Chinei. În Statele Unite, temperaturile au crescut ceva mai mult în cursul ultimilor 25 de ani în sud-vest decât în regiunea Marilor Lacuri, mai arată cercetătorii.
Măsurătorile de temperatură efectuate cu ajutorul sateliţilor sunt comparabile cu cele oferite de instrumentele aflate pe suprafaţa Marilor Lacuri, cel mai mare rezervor de apă dulce de pe planetă ca arie totală şi volum de apă.
În unele regiuni, cum ar fi Marile Lacuri şi Europa de Nord, se pare că întinderile de apă s-au încălzit mai repede decât aerul înconjurător. Încălzirea a fost mai modestă sub tropice şi la latitudinile medii din emisfera sudică, se mai afirmă în studiu.
