28 SEPTEMBRIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Carnavalul de la Veneţia, ediţia 2017
Carnavalul de la Veneţia, ediţia 2017

Carnavalul de la Veneţia (Carnevale di Venezia) are o frecvenţă anuală şi cuprinde manifestări stradale, baluri mascate, concerte şi parade ale costumelor. Anul acesta, organizatorii anunţă peste 150 de evenimente, adresate atât copiilor şi adolescenţilor, cât şi celor interesaţi de manifestări artistice şi pasionaţilor de costume şi măşti tradiţionale.
Cele mai apreciate şi îndrăgite de către turişti sunt festivităţile de deschidere şi de închidere ale carnavalului. Acţiunea care anunţă în mod tradiţional începutul Carnavalului de la Veneţia este "Zborul îngerului" lansat din turnul clopotniţei Bazilicii San Marco, o tradiţie foarte veche ce adună o mulţime impresionantă de oameni în Piaţa San Marco. Personajul care întruchipează un înger "zboară" de pe Turnul Campanile pe deasupra mulţimii adunate în piaţă, timp în care poate fi admirat cortegiul de personaje istorice, în frunte cu Dogele şi soţia acestuia.
Istoria Carnavalului de la Veneţia începe în anul 1162, primul document scris care atestă această manifestare datând însă din 1268, când este menţionată şi folosirea măştilor, conform http://www.carnivalofvenice.com/. A fost autorizat oficial printr-un act emis de Senatul Republicii în 1296, în care se stipula că toată lumea are dreptul la distracţie înainte de lăsatul secului pentru Postul Paştelui.
Carnavalul a luat o amploare internaţională în secolul al XVIII-lea, când tineri bogaţi din întreaga Europă veneau incognito la Veneţia să se distreze fără a fi recunoscuţi. Tradiţia a continuat până în 1930, când Mussolini a interzis carnavalul.
Abia în 1979, un grup de veneţieni a hotărât să reînvie tradiţia. Ulterior, carnavalul şi măştile veneţiene au devenit un simbol al Cetăţii Dogilor şi o atracţie pentru turiştii din întreaga lume. Ascunzând identitatea, măştile au făcut din seducţie o armă incitantă ce a permis infidelitatea şi amestecul claselor sociale în vremurile de demult. În prezent, ele oferă doar un aer misterios ce face carnavalul veneţian atât de special.
Măştile conferă unicitate carnavalului, în acelaşi fel în care gondolele conferă aerul de poveste Veneţiei. Măştile reprezentând personaje din commedia dell'arte sau măştile sinistre, măştile colorate şi strălucitoare, costumele de epocă, muzica de viori, sălile de bal şi focurile de artificii fac din acest eveniment unul cu totul aparte.
Cel mai faimos magazin de măşti veneţiene este "Carta Alta", de unde pot fi achiziţionate de la măşti din plastic sau din material textile până la cele din ceramică.
Alt magazin cunoscut este Ca Macana, ale cărei măşti au putut fi admirate în filmul ''Cu ochii larg închişi'' ("Eyes Wide Shut"), din 1999, regizat de Stanley Kubrik, potrivit http://www.camacana.com/about-us/.
Cea mai cunoscută deghizare este "Bauta", o mască albă cu un nas încovoiat, asortată cu o pelerină neagră şi un tricorn, adică o pălărie cu trei colţuri numită tabarro. Alte măşti celebre purtate de-a lungul timpului la carnavalul veneţian sunt Colombina, Medico della peste şi Moretta.
România a participat la Carnavalul de la Veneţia pentru prima dată în mod oficial, în calitate de invitat de onoare, la ediţia din anul 2008, desfăşurată în perioada 26 ianuarie-5 februarie. Propunerea a venit din partea Primăriei din Veneţia. Printre cei ce au reprezentat ţara noastră la acest eveniment s-au numărat actorul Dan Puric, formaţia de căluşari din judeţul Olt, Teatrul Masca, orchestra de cameră Philarmonia.


Articole înrudite