Quinoa, considerată ''mama sacră a cerealelor'' de către civilizaţia incaşă suprimată de conchistadorii spanioli, ar putea deveni o sursă importantă de hrană în viitor după ce oamenii de ştiinţă i-au descoperit secretele genetice în urma unui studiu, ale cărui rezultate au fost publicate, informează Reuters.
Cercetătorii au anunţat că au reuşit decodarea genomului quinoa şi au identificat o genă ce ar putea fi manipulată pentru a se elimina gustul amar al seminţelor, acest lucru putând duce la comercializarea pe scară largă a acestei cereale.
Quinoa poate fi cultivată în condiţii vitrege, precum un sol sărat sau de slabă calitate, la altitudini mari, cu climă rece, ea putându-se dezvolta în zone neprielnice pentru cerealele comune precum grâul sau orezul. Însă prezenţa chimicalelor toxice şi amare numite saponine, din compoziţia seminţelor sale, a constituit unul dintre impedimentele cultivării pe scară largă.
Studiul recent a identificat o genă responsabilă de producţia de saponine din quinoa, ce poate fi modificată pentru a fi cultivată quinoa fără saponine astfel încât seminţele ei să aibă un gust dulceag, a explicat Mark Tester, cercetător în cadrul Universităţii de Ştiinţe şi Tehnologii King Abdullah din Arabia Saudită, cel care a condus lucrarea publicată în jurnalul ''Nature''.
În prezent, după recoltare, seminţele de quinoa trebuie să fie procesate prin spălare şi uscare pentru a fi îndepărtate saponinele.
''Quinoa este subutilizată. Este foarte nutritivă, cu un conţinut mare de proteine care, lucru important, are un echilibru optim de aminoacizi, ceea ce este neobişnuit pentru o cereală. Nu conţine gluten şi este bogată în vitamine şi minerale'', a precizat Tester. Acesta a adăugat că o creştere a producţiei de quinoa ar putea contribui la securitatea alimentară în condiţiile creşterii populaţiei.
