În anul 1609 Galileo a inventat telescopul şi a văzut pentru prima oară cosmosul într-un mod cu totul nou. Această descoperire a infirmat teoria că Pământul se află în centrul Universului şi a demonstrat că planeta noastră, la fel ca şi celelalte, se roteşte în jurul Soarelui, realitate care până atunci a fost imposibil de observat direct. IBM Research are ambiţia de a se plasa în această tradiţie a inovaţiilor, fie că este vorba de noi dispozitive tehnologice sau de noi instrumente software, pentru a descoperi realitatea înconjurătoare, de la nivelul nanoscopic la cel macroscopic.
Cuvintele noastre devin ferestrele propriei sănătăţi mentale
În următorii cinci ani, ceea ce spunem şi ceea ce scriem vor fi indici ai stării noastre de sănătate, atât mentale cât şi fizice. Particularităţile şi tiparele modului nostru de exprimare verbală şi în scris vor fi analizate de noi sisteme cognitive automate care vor identifica simptomele preliminare ale tulburărilor de dezvoltare, ale unor boli psihice şi ale maladiilor neurodegenerative, ajutându-i pe medici şi pe pacienţi să preconizeze, să monitorizeze şi să urmărească mai bine evoluţia acestor afecţiuni.
În prezent, afecţiunile psihice, inclusiv tulburările de dezvoltare şi condiţiile psihiatrice şi neurodegenerative reprezintă, deopotrivă, o imensă povară atât din punct de vedere al suferinţei umane cât şi al costurilor economice. Spre exemplu, în prezent, unul din cinci adulţi americani se confruntă cu afecţiuni psihice precum depresia, tulburări bipolare sau chiar schizofrenie, iar aproximativ jumătate dintre americanii care suferă de afecţiuni psihiatrice severe nu primesc niciun tratament. Conform proiecţiilor, costurile economice globale ale afecţiunilor mentale vor depăşi suma de 6 trilioane de dolari până în anul 2030.
În următorii cinci ani, programe de analiză cognitivă vor monitoriza comunicarea verbală şi în scris a pacienţilor în căutarea indiciilor de afecţiuni mentale prezente în modul de exprimare, dar şi în sintaxă, intonaţie şi în sensul comunicării. Combinarea rezultatelor acestor măsurători cu cele obţinute prin utilizarea sistemelor imagistice (RMN, EEG) şi de la dispozitivele mobile pot oferi o imagine mai completă a stării de sănătate psihică a fiecărui individ, permiţând identificarea şi tratarea eventualelor afecţiuni încă din faze incipiente. Printre afecţiunile care vor putea fi diagnosticate şi tratate astfel se numără maladiile Parkinson şi Alzheimer, maladia lui Huntington, stresul post-traumatic şi chiar tulburările de neurodezvoltare aşa cum sunt autismul şi ADHD. Cele mai discrete semnale ale acestor boli, care odată erau imposibil sau foarte greu de detectat, vor deveni indicii clare ale riscului unui pacient de a suferi de o anumită tulburare mentală sau, pentru cei deja diagnosticaţi, vor oferi instrumentele pentru a monitoriza cu precizie evoluţia unui eventual tratament.
Cercetătorii de la IBM folosesc transcrierile şi înregistrările audio ale interviurilor psihiatrice, împreună cu sisteme AI de învăţare, pentru a identifica modele în limbaj ce pot diagnostica şi monitoriza cu precizie psihozele, schizofrenia, maniile şi depresia. În prezent este nevoie de doar aproximativ 300 de cuvinte pentru a-i ajuta pe medici să calculeze riscul ca un pacient să sufere de psihoze.
"În calitatea mea de neurolog, vreau să înţeleg creierul, dincolo de structurile sale fizice, de neuroni şi de sinapse. Vreau să înţeleg cum funcţionează (...) Cum se face că 900 de grame de proteine şi apă pot alcătui acest organ incredibil de complex şi de uimitor care conduce omenirea? În ultimă instanţă, creierul este organul responsabil de comportament. Noi, în comunitatea ştiinţifică şi medicală studiem comportamentul folosind acelaşi tip de abordări computaţionale pe care le folosim şi pentru a studia atributele fizice şi modul în care funcţionează creierul", conform lui Guillermo Cecchi, cercetător în cadrul Biometaphorical Computing la IBM Research.
Aproape 20% dintre americani se vor confrunta, într-un anumit moment al vieţii lor, cu probleme de ordin psihic. Fie că va fi vorba de o maladie neurologică (Huntington, Alzheimer, Parkinson etc), fie că este o tulburare mentală (depresie, psihoză), costul global al tratării acestor afecţiuni mentale este mai mare decât costurile combinate ale tratării diabetului, bolilor respiratorii şi afecţiunilor oncologice.
Prin folosirea biologiei computaţionale, a analiticii şi a noilor sisteme AI capabile să înveţe singure vor putea fi dezvoltate noi instrumente ce vor analiza rapid limbajul şi vor identifica primele simptome ale afecţiunilor sau tulburărilor mentale, permiţând o mai bună alocare a resurselor şi o mai bună planificare şi monitorizare a tratamentului. Într-un studiu realizat alături de psihiatri de la Universitatea Columbia s-a putut preconiza cu o acurateţe de 100% care dintre adolescenţii dintr-un grup de risc va suferi un prim episod psihotic într-un interval de timp de 2 ani.
Într-un alt studiu desfăşurat de IBM în colaborare cu specialişti de la Pfizer este nevoie de analiza unui singur minut de discurs din partea pacienţilor cu Parkinson pentru a identifica stadiul acestei maladii şi pentru a o monitoriza cu o precizie de aproximativ 80%.
Conform previziunilor IBM, în următorii cinci ani ceea ce spunem şi ceea ce scriem va putea fi folosit ca indicii ale sănătăţii noastre fizice şi psihice. Particularităţile şi modele identificate în limbajul nostru vor fi analizate de sisteme cognitive automate şi vor identifica eventualele semne incipiente ale maladiilor mentale, permiţând începerea timpurie a tratamentului adecvat.
Aceste sisteme de diagnoză timpurie au capacitatea să schimbe lumea, oferind un grad ridicat de precizie şi oportunitatea de intervenţie rapidă prin tratamente adecvate.
În prezent, cercetătorii de la IBM lucrează la o aplicaţie de analiză automată a limbajului pentru telefonul mobil. Prin această aplicaţie va fi suficient un singur minut de vorbire pentru a oferi o imagine generală asupra stării de sănătate mentală a oricărei persoane.
