Vehiculele aeriene fără pilot, „dronele”, reprezintă cea mai importantă inovaţie din domeniul militar realizată în ultimii ani. Dacă până de curând dronele erau utilizate doar în teatrele de război, ele ar putea deveni cât de curând omniprezente. De la agricultură şi arheologie până la jurnalism, dronele promit să transforme numeroase domenii în deceniile următoare, marcând o schimbare fără precedent în viaţa noastră de zi cu zi.
Dronele în război
Prima utilizare a dronelor într-un conflict militar a avut loc în 1982, în războiul din Liban, când armata israeliană a trimis astfel de aeronave fără pilot pentru a studia sistemele de apărare siriene şi pentru a acumula datele necesare distrugerii lor. Succesul campaniei israeliene a reaprins pasiunea armatei americane pentru UAV-uri (unmanned aerial vehicles, denumirea oficială a dronelor). De altfel, una dintre cele mai cunoscute drone folosite de azi de armata SUA, Predator, este inspirată de un design israelian.
Ca urmare a dezvoltării sistemului GPS (Global Positioning System), ce permite navigarea cu acurateţe oriunde pe glob, dronele pot fi folosite pe toată planeta, fiind controlate de piloţi aflaţi în bazele militare de pe teritoriul SUA.
Pentru că dronele prezintă numeroase avantaje faţă de aeronavele cu pilot, ele au devenit o armă esenţială în arsenalul armatei americane. În 2001, când SUA a declarat starea de război în urma atacului terorist din 11 septembrie, armata americană deţinea 50 de drone. Astăzi, numărul acestora se ridică la 7.500, iar oficialii americani intenţionează să extindă reţeaua globală de drone, urmând să finanţeze acest proiect în dauna programelor convenţionale. În ultimul deceniu, dronele au devenit un instrument cheie al forţelor armate americane şi al CIA. Rolul lor e dovedit de faptul că în 2009, primul an din mandatul de preşedinte al lui Barack Obama, acesta a ordonat mai multe atacuri cu drone decât predecesorul său George W. Bush în toţi cei 8 ani de mandat. Astăzi, 40 de drone Predator sunt în aer în orice moment, survolând zonele fierbinţi ale globului (precum Afganistan, Pakistan sau Yemen).
Ţări din întreaga lume urmează modelul american, dronele devenind o componentă esenţială a forţelor armate. Domeniul militar nu este, însă, singurul ce înregistrează transformări importante ca urmare a apariţiei dronelor. Aceste aeronave fără pilot încep să fie folosite în tot mai multe domenii.
Utilizările civile ale dronelor
Dacă iniţial dronele erau fabricate în exclusivitate de companiile din domeniul apărării, costul acestora ridicându-se la câteva milioane de dolari, astăzi există pe piaţă numeroase variante, inclusiv drone mici şi ieftine, ce pot fi controlate cu ajutorul smartphone-ului. Ca urmare a costului redus al achiziţionării unei drone simple (sau al construirii ei), aceste aeronave fără pilot încep să fie folosite tot mai mult şi în afara forţelor armate.
În SUA, numeroşi amatori şi-au construit drone sau au cumpărat astfel de aparate. Mulţumită lor au fost identificate utilizări ale dronelor în scopuri publice. În Texas, un pasionat al tehnologiei a descoperit cu ajutorul dronei sale că o uzină de procesare a cărnii deversa ilegal tone de sânge de porc într-un pârâu din apropiere. Imaginile surprinse de camera ataşată dronei au susţinut plângerea înaintată de persoana respectivă agenţiei de mediu, care a sancţionat compania.
Dronele sunt deja folosite pentru paza graniţelor SUA şi urmează să fie folosite în scurt timp şi de organizaţiile de pompieri (spre exemplu, pentru a lupta împotriva incendiilor de pădure).
FBI-ul şi organizaţiile de poliţie din Statele Unite folosesc deja dronele. În iunie 2011 a fost înregistrată o premieră: prima arestare asistată de o dronă. Poliţia din Dakota de Nord dorea să găsească 3 infractori probabil înarmaţi, membri ai unei grupări antiguvernamentale, ce se puteau afla oriunde pe o suprafaţă de 12 kilometri pătraţi. Pentru că doreau să evite o confruntare armată, au solicitat Agenţiei Vămilor şi Patrulelor de Frontieră să trimită una din cele 8 drone Predator, dronele-spion folosite de armata SUA în Afganistan şi Pakistan. Drona trimisă de agenţia federală i-a găsit rapid pe infractori, iar senzorii ataşaţi au descoperit că aceştia nu erau înarmaţi, astfel că poliţia s-a putut apropia pentru a-i aresta.
De atunci, dronele Predator au efectuat peste 25 de zboruri pentru forţele de poliţie, FBI şi DEA (agenţia antidrog). Pentru că nu pot fi auzite sau văzute, ele oferă avantaje considerabile departamentelor de poliţie în comparaţie cu elicopterele, astfel că experţii se aşteaptă ca dronele să fie adoptate pe scară largă, numărul dronelor civile urmând să-l depăşească în scurt timp pe cel al dronelor militare.
Un alt avantaj al dronelor îl reprezintă costul. Recent, departamentul de poliţie din Los Angeles a achiziţionat 12 elicoptere noi la preţul unitar de 1,7 milioane de dolari. Spre comparaţie, o dronă de tip Qube concepută de compania AeroVironment special pentru forţele de ordine costă doar 40.000 de dolari.
Anul acesta, dronele vor fi folosite pentru asigurarea securităţii în cadrul unor evenimente de amploare, precum Olimpiada de Vară ce va avea loc la Londra sau convenţia Partidului Republican din SUA, al cărei scop este alegerea candidatului partidului la preşedinţia SUA.
Afectează dronele dreptul la intimitate?
Unii activişti se tem că răspândirea dronelor va conduce la încălcarea dreptului la intimitate. Raoul Felder, un avocat din New York specializat în divorţuri, afirmă că "dacă israelienii pot folosi dronele pentru a da de urma teroriştilor, atunci cu siguranţă un soţ va putea folosi o dronă pentru a-şi urmări soţia când aceasta pleacă din casă la ore târzii". De altfel, specialiştii care lucrează la conceperea dronelor pentru armată se gândesc deja la modul în care acestea pot fi utilizate de către populaţie.
Dacă dronele ar putea afecta dreptul la intimitate prin omniprezenţa lor, acelaşi lucru ar putea avea şi consecinţe pozitive. Andrew Stobo Sniderman şi Mark Hanis, cofondatorii Genocide Intervention Network, au argumentat într-un articol publicat recent în New York Times că dronele ar putea servi la prevenirea genocidelor prin faptul că pot filma din aer incidentele în care sunt încălcate drepturile omului, făcând imposibil de ascuns masacrele precum cel petrecut în Srebrenica în 1995.
Viitorul dronelor - roboţii autonomi?
Următorul pas pe care armata americană îl are în vedere este dotarea dronelor cu capacitatea de a indentifica singure ţintele inamice, fără asistenţă umană.
Momentan, armele cu care sunt dotate dronele ce patrulează câmpurile de luptă sunt lansate doar în urma comenzilor piloţilor, însă cercetătorii americani lucrează la conceperea unor sisteme capabile de a lua decizii autonome.
La graniţa dintre Coreea de Sud şi Coreea de Nord există deja "paznici robotizaţi" capabili de decizii autonome. Sistemele de tragere "Super aEgis 2" pot detecta un om de la 2,2 kilometri distanţă, indiferent de vreme, atacând inamicii cu o mitralieră de calibrul 12,7 milimetri.
Specialiştii consideră că nu va dura mult până când şi dronele vor deveni autonome, urmând să identifice inamicii cu ajutorul algoritmilor sofisticaţi şi apoi să-i atace cu armele din dotare. Ronald C. Arkin, autorul studiului "Governing Lethal Behavior in Autonomous Robots" finanţat de aripa de cercetare a armatei americane, afirmă că "autonomia letală este inevitabilă". SUA nu este singura ţară în care se desfăşoară cercetări în acest domeniu, China investind de asemenea sume importante.
Toate aceste eforturi par să contureze un viitor în care cerul va fi împânzit de mii de drone, ce vor fi integrate în viaţa de zi cu zi, în ceea ce se anunţă a fi "epoca dronelor".
Dronele în război
Prima utilizare a dronelor într-un conflict militar a avut loc în 1982, în războiul din Liban, când armata israeliană a trimis astfel de aeronave fără pilot pentru a studia sistemele de apărare siriene şi pentru a acumula datele necesare distrugerii lor. Succesul campaniei israeliene a reaprins pasiunea armatei americane pentru UAV-uri (unmanned aerial vehicles, denumirea oficială a dronelor). De altfel, una dintre cele mai cunoscute drone folosite de azi de armata SUA, Predator, este inspirată de un design israelian.
Ca urmare a dezvoltării sistemului GPS (Global Positioning System), ce permite navigarea cu acurateţe oriunde pe glob, dronele pot fi folosite pe toată planeta, fiind controlate de piloţi aflaţi în bazele militare de pe teritoriul SUA.
Pentru că dronele prezintă numeroase avantaje faţă de aeronavele cu pilot, ele au devenit o armă esenţială în arsenalul armatei americane. În 2001, când SUA a declarat starea de război în urma atacului terorist din 11 septembrie, armata americană deţinea 50 de drone. Astăzi, numărul acestora se ridică la 7.500, iar oficialii americani intenţionează să extindă reţeaua globală de drone, urmând să finanţeze acest proiect în dauna programelor convenţionale. În ultimul deceniu, dronele au devenit un instrument cheie al forţelor armate americane şi al CIA. Rolul lor e dovedit de faptul că în 2009, primul an din mandatul de preşedinte al lui Barack Obama, acesta a ordonat mai multe atacuri cu drone decât predecesorul său George W. Bush în toţi cei 8 ani de mandat. Astăzi, 40 de drone Predator sunt în aer în orice moment, survolând zonele fierbinţi ale globului (precum Afganistan, Pakistan sau Yemen).
Ţări din întreaga lume urmează modelul american, dronele devenind o componentă esenţială a forţelor armate. Domeniul militar nu este, însă, singurul ce înregistrează transformări importante ca urmare a apariţiei dronelor. Aceste aeronave fără pilot încep să fie folosite în tot mai multe domenii.
Utilizările civile ale dronelor
Dacă iniţial dronele erau fabricate în exclusivitate de companiile din domeniul apărării, costul acestora ridicându-se la câteva milioane de dolari, astăzi există pe piaţă numeroase variante, inclusiv drone mici şi ieftine, ce pot fi controlate cu ajutorul smartphone-ului. Ca urmare a costului redus al achiziţionării unei drone simple (sau al construirii ei), aceste aeronave fără pilot încep să fie folosite tot mai mult şi în afara forţelor armate.
În SUA, numeroşi amatori şi-au construit drone sau au cumpărat astfel de aparate. Mulţumită lor au fost identificate utilizări ale dronelor în scopuri publice. În Texas, un pasionat al tehnologiei a descoperit cu ajutorul dronei sale că o uzină de procesare a cărnii deversa ilegal tone de sânge de porc într-un pârâu din apropiere. Imaginile surprinse de camera ataşată dronei au susţinut plângerea înaintată de persoana respectivă agenţiei de mediu, care a sancţionat compania.
Dronele sunt deja folosite pentru paza graniţelor SUA şi urmează să fie folosite în scurt timp şi de organizaţiile de pompieri (spre exemplu, pentru a lupta împotriva incendiilor de pădure).
FBI-ul şi organizaţiile de poliţie din Statele Unite folosesc deja dronele. În iunie 2011 a fost înregistrată o premieră: prima arestare asistată de o dronă. Poliţia din Dakota de Nord dorea să găsească 3 infractori probabil înarmaţi, membri ai unei grupări antiguvernamentale, ce se puteau afla oriunde pe o suprafaţă de 12 kilometri pătraţi. Pentru că doreau să evite o confruntare armată, au solicitat Agenţiei Vămilor şi Patrulelor de Frontieră să trimită una din cele 8 drone Predator, dronele-spion folosite de armata SUA în Afganistan şi Pakistan. Drona trimisă de agenţia federală i-a găsit rapid pe infractori, iar senzorii ataşaţi au descoperit că aceştia nu erau înarmaţi, astfel că poliţia s-a putut apropia pentru a-i aresta.
De atunci, dronele Predator au efectuat peste 25 de zboruri pentru forţele de poliţie, FBI şi DEA (agenţia antidrog). Pentru că nu pot fi auzite sau văzute, ele oferă avantaje considerabile departamentelor de poliţie în comparaţie cu elicopterele, astfel că experţii se aşteaptă ca dronele să fie adoptate pe scară largă, numărul dronelor civile urmând să-l depăşească în scurt timp pe cel al dronelor militare.
Un alt avantaj al dronelor îl reprezintă costul. Recent, departamentul de poliţie din Los Angeles a achiziţionat 12 elicoptere noi la preţul unitar de 1,7 milioane de dolari. Spre comparaţie, o dronă de tip Qube concepută de compania AeroVironment special pentru forţele de ordine costă doar 40.000 de dolari.
Anul acesta, dronele vor fi folosite pentru asigurarea securităţii în cadrul unor evenimente de amploare, precum Olimpiada de Vară ce va avea loc la Londra sau convenţia Partidului Republican din SUA, al cărei scop este alegerea candidatului partidului la preşedinţia SUA.
Afectează dronele dreptul la intimitate?
Unii activişti se tem că răspândirea dronelor va conduce la încălcarea dreptului la intimitate. Raoul Felder, un avocat din New York specializat în divorţuri, afirmă că "dacă israelienii pot folosi dronele pentru a da de urma teroriştilor, atunci cu siguranţă un soţ va putea folosi o dronă pentru a-şi urmări soţia când aceasta pleacă din casă la ore târzii". De altfel, specialiştii care lucrează la conceperea dronelor pentru armată se gândesc deja la modul în care acestea pot fi utilizate de către populaţie.
Dacă dronele ar putea afecta dreptul la intimitate prin omniprezenţa lor, acelaşi lucru ar putea avea şi consecinţe pozitive. Andrew Stobo Sniderman şi Mark Hanis, cofondatorii Genocide Intervention Network, au argumentat într-un articol publicat recent în New York Times că dronele ar putea servi la prevenirea genocidelor prin faptul că pot filma din aer incidentele în care sunt încălcate drepturile omului, făcând imposibil de ascuns masacrele precum cel petrecut în Srebrenica în 1995.
Viitorul dronelor - roboţii autonomi?
Următorul pas pe care armata americană îl are în vedere este dotarea dronelor cu capacitatea de a indentifica singure ţintele inamice, fără asistenţă umană.
Momentan, armele cu care sunt dotate dronele ce patrulează câmpurile de luptă sunt lansate doar în urma comenzilor piloţilor, însă cercetătorii americani lucrează la conceperea unor sisteme capabile de a lua decizii autonome.
La graniţa dintre Coreea de Sud şi Coreea de Nord există deja "paznici robotizaţi" capabili de decizii autonome. Sistemele de tragere "Super aEgis 2" pot detecta un om de la 2,2 kilometri distanţă, indiferent de vreme, atacând inamicii cu o mitralieră de calibrul 12,7 milimetri.
Specialiştii consideră că nu va dura mult până când şi dronele vor deveni autonome, urmând să identifice inamicii cu ajutorul algoritmilor sofisticaţi şi apoi să-i atace cu armele din dotare. Ronald C. Arkin, autorul studiului "Governing Lethal Behavior in Autonomous Robots" finanţat de aripa de cercetare a armatei americane, afirmă că "autonomia letală este inevitabilă". SUA nu este singura ţară în care se desfăşoară cercetări în acest domeniu, China investind de asemenea sume importante.
Toate aceste eforturi par să contureze un viitor în care cerul va fi împânzit de mii de drone, ce vor fi integrate în viaţa de zi cu zi, în ceea ce se anunţă a fi "epoca dronelor".
