Specialişti în paleontologie au găsit în India cea mai veche plantă fosilizată cunoscută, aparent o algă roşie, veche de 1,6 miliarde de ani. Această descoperire sugerează că viaţa multicelulară avansată a existat pe Pământ mai devreme decât se credea până acum, explică aceşti cercetători ale căror lucrări au fost publicate în revista PLoS Biology.
Fosila din India este cu 400 de milioane de ani mai veche decât algele roşii fosilizate descoperite până acum şi este de departe cea mai veche plantă fosilizată găsită vreodată. Acest lucru sugerează că datarea primelor ramuri ale arborelui vieţii trebuie să fie revizuită, relatează AFP.
Aceşti oameni de ştiinţă au descoperit două tipuri de fosile, care seamănă cu o algă roşie, în roci sedimentare, excepţional de bine conservate, la Chitrakoot, în partea centrală a Indiei. Una aparţine unei plante fibroase şi cealaltă unei plante cărnoase.
Cercetătorii au putut să vadă structurile interne ale celulelor, între care fascicule de filamente care formează partea cărnoasă caracteristică algelor roşii.
"Nu putem fi complet siguri că este vorba de alge roşii pentru specimene atât de de vechi în care nu mai există ADN, dar caracteristicile corespund morfologiei şi structurii unei alge roşii", susţine Stefan Bengtson, profesor emerit de paleozoologie la Muzeul suedez de istorie naturală, unul dintre coautorii acestei descoperiri.
Primele urme de viaţă pe Pământ datează de cel puţin 3,5 miliarde de ani.
Este vorba de organisme unicelulare care, spre deosebire de eucariote, organismele multicelulare (animale, plante, fungi), nu au nucleu.
Mari organisme eucariote multicelulare au devenit frecvente mult mai târziu în istoria planetei, acum aproximativ 600 de milioane de ani, în preajma tranziţiei spre era fanerozoică, perioadă în care viaţa este vizibilă.
Descoperirile primelor organisme eucariote pluricelulare au fost sporadice şi dificil de interpretat, ceea ce complică sarcina oamenilor de ştiinţă de a reconstitui şi data arborele vieţii.
"Era vieţii vizibile pare să fi început mult mai devreme decât se credea", relevă profesorul Bengtson.
Această algă roşie nou descoperită era prinsă în formaţiuni calcaroase conţinute în sedimente de fosforit, vechi de 1,6 miliarde de ani.
Cercetătorii au putut să studieze interiorul algei prin tomografie microscopică cu raze X, care oferă imagini tridimensionale. Ei au putut să observe, printre altele, în fiecare celulă a vechii alge ceea ce par a fi părţi de cloroplast, locul unde se produce fotosinteza la plante.
Aceşti oameni de ştiinţă au văzut, de asemenea, în mod clar structuri regulate în centrul membranei tuturor celulelor, ceea ce este tipic algelor roşii.
