O telegramă a Departamentului de Stat, datând din februarie 2009, le cere reprezentanţelor diplomatice americane să întocmească liste cu infrastructuri şi întreprinderi din lume "a căror pierdere ar afecta în mod semnificativ sănătatea publică, securitatea economică şi/sau securitatea naţională a Statelor Unite". Potrivit telegramei, "nu s-a cerut (diplomaţilor) să consulte Guvernele locale pentru a întocmi lista".
În această listă, publicată în noaptea de duminică spre luni şi care include numeroase ţări, figurează cabluri submarine de telecomunicaţii, porturi, mine şi întreprinderi care fabrică în special produse farmaceutice importante pentru sănătatea publică. Lista, care conţine sute de locuri şi infrastructuri sensibile, acoperă toate continentele. Pe lângă infrastructurile strategice, ea menţionează şi canalul Panama, o mină de cobalt din Congo, alte mine din Africa de Sud sau America Latină, precum şi întreprinderi farmaceutice care produc vaccinuri în Danemarca, Italia, Germania sau Australia.
Referitor la Franţa, lista citează grupurile farmaceutice Sanofi-Aventis, EMD Pharms, GlaxoSmithKline de la Evreux (Eure), precum şi grupul industrial Alstom şi punctele de sosire ale cablurilor de telecomunicaţii transatlantice, la Plerin şi Lannion, în departamentul Côtes d'Armor. Tot din Franţa, lista evocă societatea farmaceutică Diagast (reactive pentru grupele sangvine-n.r.) sau Sanofi Pasteur din Lyon, care produce potrivit listei vaccinuri împotriva turbării. Sunt menţionate şi două teritorii de peste mări ale Franţei, locuri de sosire a cablului submarin Americas-II: Cayenne, în Guiana Franceză şi Lamentin, în Martinica.
În opinia lui Malcolm Rifkind, fost secretar de stat britanic pentru Apărare şi Afaceri Externe, atitudinea WikiLeaks este "iresponsabilă", în măsura în care această listă poate ajuta grupări teroriste. "Este o dovadă în plus că ei (WikiLeaks) au un comportament iresponsabil, aproape criminal. Este genul de informaţii care interesează teroriştii", a declarat el pentru cotidianul britanic The Times.
WikiLeaks, site specializat în divulgarea de documente secrete, creat de australianul Julian Assange, a început la 28 noiembrie să publice treptat 251.287 de telegrame diplomatice americane. Scurgerile de informaţii au provocat nemulţumiri în numeroase ţări, inclusiv în Statele Unite, care studiază posibilitatea cercetării lui Assange.
În această listă, publicată în noaptea de duminică spre luni şi care include numeroase ţări, figurează cabluri submarine de telecomunicaţii, porturi, mine şi întreprinderi care fabrică în special produse farmaceutice importante pentru sănătatea publică. Lista, care conţine sute de locuri şi infrastructuri sensibile, acoperă toate continentele. Pe lângă infrastructurile strategice, ea menţionează şi canalul Panama, o mină de cobalt din Congo, alte mine din Africa de Sud sau America Latină, precum şi întreprinderi farmaceutice care produc vaccinuri în Danemarca, Italia, Germania sau Australia.
Referitor la Franţa, lista citează grupurile farmaceutice Sanofi-Aventis, EMD Pharms, GlaxoSmithKline de la Evreux (Eure), precum şi grupul industrial Alstom şi punctele de sosire ale cablurilor de telecomunicaţii transatlantice, la Plerin şi Lannion, în departamentul Côtes d'Armor. Tot din Franţa, lista evocă societatea farmaceutică Diagast (reactive pentru grupele sangvine-n.r.) sau Sanofi Pasteur din Lyon, care produce potrivit listei vaccinuri împotriva turbării. Sunt menţionate şi două teritorii de peste mări ale Franţei, locuri de sosire a cablului submarin Americas-II: Cayenne, în Guiana Franceză şi Lamentin, în Martinica.
În opinia lui Malcolm Rifkind, fost secretar de stat britanic pentru Apărare şi Afaceri Externe, atitudinea WikiLeaks este "iresponsabilă", în măsura în care această listă poate ajuta grupări teroriste. "Este o dovadă în plus că ei (WikiLeaks) au un comportament iresponsabil, aproape criminal. Este genul de informaţii care interesează teroriştii", a declarat el pentru cotidianul britanic The Times.
WikiLeaks, site specializat în divulgarea de documente secrete, creat de australianul Julian Assange, a început la 28 noiembrie să publice treptat 251.287 de telegrame diplomatice americane. Scurgerile de informaţii au provocat nemulţumiri în numeroase ţări, inclusiv în Statele Unite, care studiază posibilitatea cercetării lui Assange.
