Viitorul economic al teritoriilor separatiste din Ucraina pare sumbru, în condiţiile în care principalele companii din estul ţării au fost închise în ultima lună, producţia de cărbune a scăzut cu 10%, iar transporturile sunt perturbate. "Consecinţele conflictului sunt catastrofale pentru economia locală, anticipăm, în ansamblu, scăderea cu 30% a producţiei, într-un an", a estimat Iuri Makogon, profesor la facultatea de economie a Universităţii Doneţk.
Regiunile Doneţk şi Lugansk, din bazinul carbonifer Donbas, unde trăiesc peste 6 milioane de locuitori, şi-au proclamat independenţa şi au rupt legăturile cu puterea centrală de la Kiev. Regiunea Doneţk, centrul industrial al Ucrainei, care asigură 20% din PIB-ul ţării, se află în anarhie. Cele mai mari companii din regiune, Stirol şi Severodoneţk Azot, lideri în industria chimică a Ucrainei, au oprit producţia la începutul lunii mai din cauza luptelor dintre rebelii proruşi şi forţele ucrainene.
Unul dintre cele mai mari proiecte de gaze de şist din ţară, operat de Shell, care implică investiţii de 10 miliarde de dolari, este blocat. Shell a dat asigurări că proiectul continuă, dar premierul Arseni Iaţeniuk a recunoscut că activităţile sunt perturbate întrucât o parte majoră a zăcământului este situată la Slaviansk, bastion al separatiştilor, încercuit de armata ucraineană şi unde luptele au loc zilnic.
Mai multe mine de cărbune au încetat activitatea, provocând în ultimele săptămâni o scădere de 10% a producţiei, respectiv cu până la 10.000 de tone de cărbune pe zi, a declarat Iuri Ziukov, secretar de stat în Ministerul Industriei Cărbunelui. "La Doneţk, multe companii şi-au închis porţile, iar personalul este în concediu fără plată", a declarat marţi Ghenadi Tkacenko, viceprimarul oraşului cu 1 milion de locuitori.
Şi sectorul transporturilor este perturbat. Aeroportul internaţional din Doneţk este închis, după o tentativă de preluare a acestuia de către proruşi şi a unui contraatac cu mortiere al forţelor ucrainene, care în prezent controlează zona. Traficul feroviar a fost perturbat de explozii pe căile ferate. Pe majoritatea rutelor din regiune au fost ridicate baraje de către rebeli înarmaţi şi de către forţele ucrainene, ceea ce face ca transportul de mărfuri să fie pus uneori în pericol.
Liderii proruşi se declară optimişti în privinţa viitorului economic al "Republicii Doneţk" şi prezintă date concrete pentru a linişti populaţia, cum ar fi faptul că regiunea reprezintă puţin peste 4% din teritoriul Ucrainei şi 14,5% din populaţie, dar realizează 20% din PIB-ul ţării şi 25% din exporturi. "Dacă Republicile Doneţk şi Lugansk nu sunt recunoscute de comunitatea internaţională, nu putem exporta producţia. Exportăm în Rusia numai 30% din producţie. Rusia nu poate cumpăra tot ceea ce fabricăm", a arătat profesorul Iuri Makogon.
Potrivit statisticilor oficiale ucrainene, regiunea Doneţk primeşte fonduri de trei ori mai mari decât contribuţia acesteia la bugetul statului, iar regiunea Lugansk primeşte fonduri de două ori mai mari.
Miliardarul Rinat Ahmetov, al cărui imperiu economic din estul Ucrainei reuneşte circa 100.000 de angajaţi, s-a declarat împotriva separatiştilor. Şeful "Parlamentului" prorus, Denis Pucilin, a ameninţat cu confiscarea şi naţionalizarea companiilor acestuia. "Premierul Republicii Doneţk", Alexandr Borodai, a respins aceste ameninţări, afirmând că nu se pune problema naţionalizării companiilor. El şi-a exprimat speranţa că Ahmetov, principalul angajator din regiune, îşi va schimba atitudinea faţă de proruşi.
Un analist economic din Doneţk a spus că regiunile din est nu pot supravieţui doar prin propriile resurse, fără ajutor de la Kiev. El a menţionat că metalurgia lucrează în pierdere din 2009, din cauza crizei mondiale, iar statul susţine aceste sectoare din motive sociale.
