Uniunea Europeană (UE) îşi va înăspri până la finalul lui 2019 legislaţia privind armele de foc, în virtutea unui text aprobat de Parlamentul European care interzice anumite arme semiautomate pentru civili, informează AFP.
Textul, care constituie deja obiectul unui acord cu statele membre ale UE, este menit să 'împiedice şi să limiteze accesul la arme pentru criminali şi terorişti', a rezumat în faţa Parlamentului European comisarul european pentru securitate, Julian King.
Însă nu este vorba, cu toate acestea, de a-i împiedica pe amatorii de tir pentru recreere 'să profite de timpul lor liber', a adăugat el.
Trebuie 'atacat comerţul de arme ilegale, dat şi întărit controlul asupra armelor de foc deţinute legal', a declarat King cu privire la noile reguli, extinse şi asupra colecţionarilor.
Actuala directivă asupra armelor de foc, ce datează din 1991, 'comportă fisuri importante în ceea ce priveşte securitate', potrivit comisarului european. 'Astfel, ştim că unele dintre armele de foc care au fost folosite în atacurile asupra redacţiei Charlie Hebdo', la Paris, în ianuarie 2015, 'erau arme acustice', neîncadrate de actuala legislaţie şi care 'au fost transformate în arme letale'.
'De asemenea, unele arme automate transformate în semiautomate, autorizate de directiva actuală, pot, cu puţină experienţă şi piese disponibile pe internet, să fie transformate în arme semiautomate', a mai explicat el.
Această reformă trebuie, de asemenea, să permită ameliorarea schimbului de informaţii între ţări — de exemplu, asupra refuzului de a acorda un permis de port-armă unui individ — şi ameliorarea urmăririi, în special printr-un sistem de marcare a pieselor principale care le compun.
Acest text a rezultat după mai mult de un an de discuţii dificile între statele membre şi parlament, desfăşurate la presiunea vânătorilor, practicanţilor de tir sportiv şi a industriei fabricanţilor de arme, care se temeau de restricţii nejustificate în opinia lor la adresa utilizatorilor fără rele intenţii.
În ianuarie, un responsabil al Comisiei şi-a exprimat regretul că a existat în acest dosar 'mult lobbying, un fel de versiune europeană a NRA', puternicul lobby al armelor din SUA.
Unele ţări, precum Republica Cehă, au făcut presiuni pentru ca regulile să nu fie foarte tare înăsprite, în timp ce altele, precum Luxemburg sau Franţa, ar fi dorit p legislaţie mai restrictivă.
În final, 'statele membre rămân libere să fie şi mai stricte pe teritoriul lor decât o propune legislaţia europeană', a subliniat europarlamentarul socialist belgian Marc Tarabella.