Ultimul an al secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, la conducerea Naţiunilor Unite a fost marcat de dificultăţi, de la neputinţa organizaţiei de a interveni în numeroasele conflicte care au avut loc în 2016 şi până la implicarea lui Ban în mai multe dispute diplomatice.
Ban Ki-moon îşi va încheia activitatea la ONU la 31 decembrie, fără să fi fost martorul sfârşitului războiului din Siria, care a întunecat cea de-a doua parte a mandatului său şi unde iniţiativele sale pentru ajungerea la un acord de pace nu au fost încununate de succes, comentează EFE.
Medierea ONU nu a dat roade nici în războiul din Yemen, în timp ce mai multe ţări africane, din Libia şi până în Sudanul de sud, continuă să fie scena unor conflicte dure.
După un deceniu în fruntea organizaţiei, în ultimul său an de mandat Ban a încercat să obţină progrese în Orientul Mijlociu şi în Sahara occidentală. Totuşi, rezultatele au fost puţine şi încercările lui Ban Ki-moon de a media în aceste conflicte au dus la înfruntări publice de proporţii cu Israelul şi cu Marocul.
Mai întâi, guvernul israelian l-a atacat dur pe Ban, acuzându-l inclusiv că 'justifică terorismul', ca răspuns la criticile secretarului general al ONU faţă de politica Israelului de extindere a coloniilor şi a lipsei progreselor în conflictul cu palestinienii. Apoi, Rabatul a fost cel care a reacţionat cu neobişnuită severitate la nişte declaraţii ale lui Ban cu privire la situaţia locuitorilor din Sahara occidentală. Marocul a expulzat zeci de funcţionari ai ONU şi a încurajat protestele împotriva secretarului general al Naţiunilor Unite, comentează EFE.
În ambele cazuri, dar îndeosebi în cel de-al doilea, Ban Ki-moon s-a trezit lăsat singur de către Consiliul de Securitate al ONU, care nu s-a poziţionat de partea sa. În plus, secretarul general al ONU s-a confruntat şi cu alte dispute serioase în ultimele luni, printre care şi o confruntare cu Arabia Saudită, după ce Ban a denunţat consecinţele bombardamentelor saudite în Yemen.
În pofida acestor dificultăţi şi simţindu-se vizibil mai liber, dată fiind iminenta încheiere a mandatului său, înaltul diplomat sud-coreean şi-a luat adio în septembrie de la liderii lumii cu cel mai dur discurs al său. Ban nu a avut nicio problemă în a critica atitudinea multor lideri, acuzându-i pe unii că 'au mâinile pătate de sânge'. De-a lungul ultimului an de mandat, şeful ONU s-a făcut remarcat printr-un limbaj mult mai contondent la adresa liderilor care alimentează ura împotriva refugiaţilor şi a migranţilor şi împotriva tuturor acelora care recurg la dezbinare şi la frică pentru a câştiga voturi.
În plus, Ban a profitat de ultimele zile în post pentru a încerca să soluţioneze unele dintre problemele care i-au afectat mandatul, îndeosebi epidemia de holeră din Haiti, care — potrivit experţilor — a ajuns în insulă odată cu 'căştile albastre' ale ONU. Ban le-a cerut oficial iertare haitienilor pentru rolul jucat de organizaţie, asumându-şi vina pentru epidemie, lucru pe care evitase să-l facă până atunci, şi anunţând un nou program de ajutorare pentru această ţară.
Postul său va fi preluat, începând cu 1 ianuarie, de fostul prim-ministru portughez, António Guterres, care s-a impus în mod clar în cursa pentru şefia secretariatului general al ONU. Mai bine de 10 personalităţi din întreaga lume şi-au anunţat candidatura la acest post, într-un proces mai transparent ca oricând şi care a durat câteva luni, însă Guterres s-a remarcat de la bun început drept marele favorit al comunităţii internaţionale.
La 13 octombrie, fostul înalt comisar al ONU pentru refugiaţi a fost desemnat oficial în postul de secretar general al ONU, beneficiind de sprijinul unanim al celor 193 de state membre ale organizaţiei. Guterres a promis să acţioneze în mod independent, dar şi în spiritul cooperării cu guvernele ţărilor membre şi a menţionat printre priorităţile sale soluţionarea conflictelor, dezvoltarea, combaterea încălzirii globale şi promovarea egalităţii de gen.
