Parlamentul European a început ieri dezbaterile pe marginea raportului privind problemele Mării Negre. Documentul este parte a Strategiei UE pentru regiunea Mării Negre, cu ajutorul căreia Bruxellesul speră să-şi consolideze poziţiile în regiune. Acest lucru irită Moscova, care vede în respectiva strategie o încercare de a-i leza interesele, cu atât mai mult cu cât liderii de la Bruxelles preferă să discute aceste probleme cu ţări din „Parteneriatul Estic”, din care Federaţia Rusă nu face parte, notează cotidianul rus Kommersant.
Unul dintre primele rapoarte care au fost audiate în timpul sesiunii de ieri a Parlamentului European a fost cel al eurodeputatei bulgare Iliana Iotova, referitor la industria piscicolă din Marea Neagră.
În Uniunea Europeană se desfăşoară în prezent reforma „politicii comune în domeniul pisciculturii”/common fisheries policy (CFP), care prevede includerea Mării Negre în CFP. În ianuarie, la Bruxelles a fost adoptată Strategia UE pentru regiunea Mării Negre, în care Marea Neagră, o mare „importantă din punct de vedere strategic pentru UE”, este proclamată „parţial mare europeană internă şi geografic preponderent internă”. De asemenea, în document se vorbeşte despre necesitatea de propagare a actualelor practici şi norme legislative din UE asupra regiunii Mării Negre. Raportul europarlamentarei bulgare privind dezvoltarea industriei piscicole din regiune constituie tocmai o punere în aplicare a acestei prevederi, subliniază Kommersant.
Raportul descrie numeroasele probleme ale Mării Negre: ecologice (poluarea, sărăcirea florei şi faunei marine, penuria de studii ştiinţifice „adecvate”), economice (braconajul, disputele privind cotele piscicole pentru diverse ţări) şi legislative (contradicţiile dintre legislaţiile ţărilor din regiune). Documentul atenţionează asupra „cooperării slab dezvoltate iar uneori total absente dintre ţările de la Marea Neagră”, în domeniul piscicol şi alte domenii. Se propune ca aceste probleme să fie soluţionate prin adaptarea legilor ţărilor de la Marea Neagră, inclusiv ale Rusiei, la normele UE şi crearea unui organism consultativ care să monitorizeze îndeplinirea acestora. Þările care ar urma să coordoneze această activitate ar trebui să fie, în opinia UE, România şi Bulgaria, precizează cotidianul rus.
„Strategia UE de la Marea Neagră (...) nu ţine cont de interesele Rusiei”
Rusia are o atitudine precaută faţă de eforturile UE de a-şi consolida poziţiile în regiunea Mării Negre, mai ales după adoptarea la Bruxelles a strategiei care prevede, între altele, planuri de promovare în regiune a principiilor democratice şi ale drepturilor omului, sprijinirea aderării ţărilor din regiune la diverse acorduri comerciale cu UE, implicarea lor în proiecte energetice cu UE - în primul rând Nabucco - şi necesitatea soluţionării „problemei teritoriilor ocupate” Abhazia şi Osetia de Sud.
„Strategia UE de la Marea Neagră ne suscită multe semne de întrebare. Ea nu ţine cont de interesele Rusiei, iar în multe privinţe se află în totală contradicţie cu acestea”, afirmă pentru Kommersant o sursă de informaţie din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei.
Pentru Rusia, principalul instrument de colaborare interstatală la Marea Neagră rămâne Organizaţia pentru Cooperare Economică de la Marea Neagră (OCEMN), din care fac parte 12 ţări din regiune, iar UE deţine statutul de observator. Din partea OCEMN, în care rolul de lider este asumat de Rusia şi Turcia, către UE s-au făcut auzite de nenumărate ori propuneri privind o mai strânsă cooperare. Însă, notează Kommersant, până acum nu există un răspuns clar de la Bruxelles.
„Cei de la Bruxelles motivează lipsa unui răspuns prin faptul că UE ar trebui, întâi de toate, că-şi reglementeze unele probleme juridice cu Federaţia Rusă, în speţă problema privind participarea ei la Carta energetică europeană”, explică directoarea Centrului pentru studierea ţărilor de la Marea Mediterană şi Marea Neagră din cadrul Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse, Alla Iazâkova. „În realitate, UE pur şi simplu îi convine să aibă de-a face nu cu Rusia, ci cu ţări mai mici ale «Parteneriatului Estic», pe care le poate influenţa”, adaugă experta.
Următorul summit al „Parteneriatului Estic”, din care fac parte Azerbaidjan, Armenia, Belarus (statutul de membru a fost temporar suspendat), Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, se va desfăşura în 30 septembrie, la Varşovia. Dezvoltarea cooperării de la Marea Neagră va fi una dintre problemele aflate pe ordinea de zi a summitului. Însă, potrivit unor documente WikiLeaks, programul summitului ar fi orientat spre slăbirea influenţei ruseşti în spaţiul postsovietic, subliniază Kommersant.
„Suntem deschişi unei cooperări cu UE, însă doar pe principii de egalitate. De altfel, noi am propus de multe ori o asemenea cooperare, însă UE preferă să funcţioneze singură, fără să se pună de acord cu nimeni şi fără a exploata potenţialul OCEMN, care a acumulat o experienţă gigantică în cele mai diverse probleme care ţin de dezvoltarea regiunii”, declară preşedintele Comitetului naţional al Rusiei pentru cooperarea economică de la Marea Neagră, Viktor Arhipov. „În domeniul pisciculturii, Rusia are o mulţime de proiecte şi propuneri de perspectivă, însă ei (cei din UE) nu vor să ne asculte şi iau nişte decizii neîntemeiate”, a mai spus Arhipov, citat de Kommersant.
