Comisia Europeană doreşte ca documentele oficiale ale cetăţenilor europeni care aleg să se mute din ţara natală într-o alta să fie recunoscute mai uşor în străinătate. Europenii aflaţi în această situaţie se văd prinşi în hăţişul birocraţiei. De exemplu, trebuie să aştepte să li se aplice o ştampilă oficială pe o hotărâre a unei instanţe sau pe un titlu de proprietate, să plătească pentru traducerea unui certificat de naştere, de căsătorie sau de deces sau să se lupte cu autorităţile publice pentru a obţine recunoaşterea unui nume de familie. În ultimii ani a crescut numărul cetăţenilor europeni care aleg să locuiască pentru o vreme într-o altă ţară decât cea de origine. Aproximativ 12 milioane de cetăţeni ai UE locuiesc în prezent în alt stat membru decât cel de origine, iar cei aflaţi în această situaţie reclamă problemele cu care se confruntă în încercarea recunoaşterii documentelor oficiale.
În unele state membre, cetăţenii trebuie să plătească o taxă pentru ca documentele lor, care au fost deja eliberate oficial de un stat membru, să fie recunoscute drept autentice. Anumite state membre solicită documente administrative care nu există întotdeauna în ţara de origine a cetăţeanului. Oficiile stării civile şi sistemele administrative din statele membre diferă considerabil, ceea ce duce la formalităţi greoaie şi costisitoare privind traducerea, dovada suplimentară a autenticităţii documentelor. Circulaţia fără impedimente a documentelor oficiale (diplomele, dovada cetăţeniei, titlurile de proprietate) şi recunoaşterea actelor de stare civilă care consemnează principalele evenimente de viaţă (naşterea, adopţia, căsătoria sau decesul ori schimbarea numelui de familie ale unei persoane) sunt chestiuni esenţiale pentru cetăţenii care se mută în altă ţară UE.
Comisia Europeană pare acum hotărâtă să elimine aceste obstacole şi a publicat un document strategic care cuprinde mai multe opţiuni privind facilitarea liberei circulaţii a documentelor cu relevanţă pentru cetăţeni.
Publicul larg poate aduce observaţii care să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei astfel încât documentele să fie recunoscute indiferent de locul în care se află sau se deplasează în interiorul UE. Data limită este 30 aprilie, după care Comisia va lua în considerare aceste răspunsuri la prezentarea propunerilor legislative, stabilite pentru 2013.
O soluţie: formularele comune
Potrivit rezultatelor sondajului Eurobarometru din octombrie 2010, 73% dintre europeni sunt de părere că ar trebui luate măsuri pentru a îmbunătăţi libera circulaţie a documentelor oficiale între ţările UE.
În documentul strategic adoptat, Comisia pune întrebări despre modul în care se poate îmbunătăţi libera circulaţie a documentelor oficiale. În plus, Comisia propune opţiuni de politică pentru facilitarea recunoaşterii transfrontaliere a actelor de stare civilă. Una dintre opiţiuni ar putea fi instituirea, la nivel european, a unor formulare pentru cele mai comune dintre actele de stare civilă, astfel încât cetăţenii să nu mai fie nevoiţi să plătească pentru traducerea şi recunoaşterea acestor acte. Altă opţiune este recunoaşterea automată a actelor de stare civilă, care nu ar impune armonizarea normelor existente, iar sistemele juridice ale statelor membre ar rămâne neschimbate. În funcţie de rezultatul consultării publice, Comisia planifică două propuneri legislative separate pentru 2013: prima referitoare la libera circulaţie a documentelor oficiale, iar a doua privind recunoaşterea situaţiilor în materie de stare civilă.
Este cetăţeanul EU cel mai important?
Conform Tratatului de la Lisabona cetăţenii membri ocupă un loc central în cadrul politicilor UE. De aici apare firească decizia UE de a lua măsuri concrete în diminuarea birocraţiei, astfel încât cetăţenii statelor memebre UE care aleg să locuiască pentru o perioadă într-un alt stat membru să se poată căsători, să îşi poată cumpăra o casă, înmatricula un autovehicul în altă ţară UE decât cea natală. Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a precizat că UE doreşte „o Europă care pune oamenii în centrul programului său”.
La rândul său, Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar European pentru justiţie a precizat: „ Piaţa unică din Europa nu înseamnă doar eliberarea barierelor în calea mărfirilor şi a serviciilor, ci şi simplificarea vieţii cetăţenilor noştri şi a serviciilor ci simplificarea vieţii cetăţenilor noştri, în special când aceştia se deplasează în interiorul UE. (…) Cu toate acestea, componenta de cetăţenie a pieţei unice nu este pe deplin dezvoltată iar cetăţenii cer o schimbare: trei sferturi dintre europeni ne transmit că UE trebuie să îmbunătăţească circulaţia documentelor oficiale între ţările UE. Formalităţile învechite sunt o cauză de frustrare care îi costă pe cetăţeni timp şi bani. Prin urmare, sunt hotărâtă să creăm un spaţiu European de justiţie unic, în care documentele oficiale sunt pe deplin recunoscute”.
