Una dintre armele preferate ale administraţiei Barack Obama, preşedintele care a primit premiul Nobel pentru Pace, este drona - avionul fără pilot care ucide suspecţi de terorism în Pakistan, cu o apăsare de buton din SUA. SUA au început să dezvolte programul ce vizează folosirea acestor aeronave cu mult timp înainte de venirea lui Obama. Actuala administraţie a folosit însă intensiv arma.
Pierderea unei drone CIA de tip RQ-170 Sentinel în Iran este doar un accident nefericit al programului militar american ce vizează folosirea avioanelor fără pilot. SUA au lansat numai în Pakistan în jur de 300 de atacuri cu drone, din 2004 şi până acum, şi au ucis în jur de 2.000 de oameni, potrivit BBC. Majoritatea sunt suspecţi de terorism sau de susţinerea talibanilor, dar multe voci spun că printre victime s-au aflat în mai multe rânduri civili nevinovaţi. Administraţia preşedintelui democrat Barack Obama este cea care a folosit intensiv sofisticata, dar şi controversata armă în Pakistan sau Afganistan, dar şi în Somalia sau Yemen. Avioanele fără pilot au devenit practic arma principală a SUA în lupta împotriva talibanilor şi a al-Qaida. În primele 21 de luni de la inaugurarea preşedintelui Obama, fuseseră aprobate nu mai puţin de 120 de atacuri ale dronelor. Administraţia lui George W. Bush ordonase numai 60 de atacuri în decurs de opt ani, potrivit Der Spiegel.
Un război dirijat de la 11.000 de kilometri distanţă
Cele mai multe drone sunt lansate de la baza americană din Kandahar, Afganistan, şi sunt dirijate din SUA. Există două programe americane şi două centre de dirijare a dronelor, al CIA şi al Armatei SUA. Piloţii CIA sunt instalaţi confortabil în catacombele sediului Agenţiei, din Langley, Virginia, la 11.000 de kilometri distanţă de Afganistan. Centrul Armatei SUA de dirijare a dronelor se află la o bază militară din deşert de lângă Nevada, nu departe de Las Vegas. Centrele de control sunt asemănătoare. Sigure, sterile, dotate cu aparatură sofisticată. Piloţii mânuiesc aparatele zburătoare cu ajutorul monitoarelor şi al joystick-urilor. O simplă apăsare de buton duce la pierderi de vieţi omeneşti. După terminarea programului, piloţii fac naveta până acasă, iar a doua zi dimineaţă se întorc la birou.
Oficialii americani au insistat că, în ciuda distanţei, piloţii sunt pe deplin conştienţi de rolul pe care îl joacă şi de efectul pe care îl au misiunile lor. Studiile au arătat că, deşi nu sunt în pericol fizic asemenea piloţilor de avioane, cei care controlează dronele trebuie să facă faţă unui nivel similar de stres.
Victime celebre
Una dintre victimele cunoscute ale războiului dronelor a fost Baitullah Mehsud, fostul lider al insurgenţei talibane din Pakistan. A fost lovit de o rachetă lansată de o dronă în vara lui 2009, în timp ce se afla pe acoperişul unei case şi primea, potrivit unor surse, un masaj la picioare de la nevasta sa.
Dronele de tip RQ-170 Sentinel, precum cea pierdută în Iran, au jucat un rol important în operaţiunea pentru uciderea fostului lider al-Qaida Osama bin Laden. Potrivit informaţiilor difuzate de presa americană, drona concepută special pentru spionaj a executat zeci de zboruri de supraveghere deasupra reşedinţei lui bin Laden din Abbottabad, Pakistan. În noaptea misiunii, se presupune că cel puţin o dronă Sentinel a oferit susţinere pentru trupele speciale americane care au pătruns în casa lui bin Laden.
Un război controversat
Războiul dronelor executat de administraţia Obama este ţinta criticilor lansate de militanţii pentru drepturile omului, de pakistanezi, dar şi de voci din SUA. Principala problemă este cea a victimelor colaterale. Pakistanezii susţin că sute de civili au murit în urma atacurilor avioanelor fără pilot americane. Un fost ofiţer din armata americană declara în vară pentru Global Post că o altă problemă a programului dronelor este dependenţa sa de mai multe grupuri disparate, care îi includ pe politicienii de la Washington, pe militarii de pe câmpul de luptă, pe inginerii "excentrici" şi pe "puştiul cu joystick-ul aflat lângă Las Vegas, lansează o rachetă spre graniţa afgano-pakistaneză". "Nu există o responsabilitate clară", a declarat oficialul, sub acoperirea anonimatului.
