Felul în care călătorim se schimbă periodic. Platforma australiană Lonely Planet a analizat o serie de tendinţe care se vor face simţite în turismul anului 2019, informează Mediafax. În ultimii ani, turismul culinar sau vânătoarea de secvenţe foto pentru reţelele sociale ori destinaţiile în care se practică sporturi extreme ori yoga au schimbat rutele obişnuite pentru turişti. Pentru 2019, reperele par să se schimbe, iar specialiştii spun că sunt şanse ca unele noutăţi să aducă modificări esenţale modurilor în care ne alegem locurile de vacanţă.
Ieşirile de pe trasee
În 2019, devine un curent în sine evitarea destinaţiilor în care populaţia de bază devin turiştii. Locurile cunoscute devin suprapopulate de vizitatori şi acest lucru schimbă şi reperele turiştilor. În 2019, devine un curent în sine evitarea destinaţiilor în care populaţia de bază devin turiştii. Locurile cunoscute devin suprapopulate de vizitatori şi acest lucru schimbă şi reperele turiştilor. Insulele Faroe sunt unul dintre locurile care apar mai rar în preferinţele de vacanţă. Totuşi insula din apropierea coastei daneze se bucură de atracţii naturale irezistibile şi de un restaurant recomandat de ghidul Michelin. Mai aproape de România e Ljubliana. Capitala Sloveniei se laudă cu canale pitoreşti, castele şi parcuri relaxante atunci când nu e vorba despre cluburile şi terasele care pot oferi dinamism unei nopţi în oraş.
Oraşe cu atracţii virtuale
Realitatea virtuală poate să ofere doar o mică parte din experienţa vizitării unei destinaţii exotice de acasă. Dar realitatea augumentată schimbă modurile în care sunt vizitate locuri cunoscute în timp real. AR este tehnologia care oferă vizitatorului informaţii pe care le suprapune peste peisajele şi străzie pe care le vede în timp real folosind un dispozitiv digital (telefonul mobil, de exemplu). Tehnologia este folosită pentru a readuce istoria la viaţă în Washington, Statele Unite, unde Muzeul Naţional de Istorie Naturală Smithsonian oferă posibilitatea de a vedea cum prind viaţă electronică specii dispărute de mult. În Irlanda, la Waterford, Muzeul Comorilor oferă ocazia vizitatorilor de a parcurge virtual viaţa vikingilor, iar în Darwin Australia, curioşii pot să încerce să retrăiască bombardamentul portului din oraş din februarie 1942. În Paris, la Pont d'Arcole şi la Place de la Bastille, dispozitive speciale oferă posibilitatea de a vedea cum arăta oraşul în 1789. În Dubai, cele 125 de etaje de la Burj Khalifa pot fi urcate virtual folosind mănuşi care oferă senzaţii, ochelarii AR ascunzând şi sentimentul unei căderi de la 828 de m.
Călătorie în propriul ADN
Mijloacele de a identifica destul de uşor ce ascendenţă geografică se găseşte în ADN-ul fiecăruia dintre noi oferă noi ocazii de a călători spre ţările din care au venit părţi din moştenirea noastră genetică. Mergi pe stradă într-un loc în care nu ai ajuns niciodată şi ştii că o rudă îndepărtată este posibil să treacă pe lângă tine. Cam acesta este sentimentul pe care îl oferă acest tip de turism. Birourile de turism din Scoţia au arătat în ultimii ai că un sfert din turişti (cei mai mulţi din Statele Unite, Canada şi Australia) au ales să fină în ţara lor după ce au aflat că au strămoşi în zonă. Ceea ce se numeşte ¨turism genealogic¨ devine un curent important atunci când specialiştii arată că acest tip de vizitatori au tendinţa să stea mai mult decât majoritatea turiştilor şi, având o legătură afectivă, tind să revină.
Călători dornici de transport electric
Odată cu dezvoltarea interesului pentru turism ecologic, vizitatorii devin tot mai interesaţi de locurile în care autorităţile locale au dezvoltat infastructura necesară pentru a călători cu un vehicul alimentat electric. Calea Turistică Hardangervidda din Norvegia, de la Begen până la cascadele şi munţii din Parcul Naţional Hardangervidda, drumurile spre plajele din Barbados sau călătoriile prin Madeira, din Portugalia, trasee din Oman şi cele şapte Emirate Araba Unite, Drumul la Muntele Fuji de la Tokyo, Pădurea Neagră din Germania dar şi legendarul Route 66 din Statele Unite oferă posibilitatea de a călători fără a găsi prea greu staţii de încărcare pentru vehiculele electrice.
Cerul ca atracţie turistică
Locurile care oferă posibilitatea de a admira un cer nocturn care nu este ascuns de luminile oraşului devin tot mai preţioase în lume. Potrivit unor date oferite de un institut de specialitate, nu mai puţin de 80% din suprafaţa pământului este afectată de lumină artificială, 99% dintre europeni şi americani având cerul nopţii obturat de surse de lumină.
Milioane de oameni călătoresc în fiecare an pentru a prinde cele mai bune locuri pentru eclipse solare sau de lună şi multe oferte turistice încep să ţină cont de nevoia de ceruri întunecate. În sud-vestul Statelor Unite, la Marele Canion sunt organizate anual petreceri stelare în luna iunie iar în Arizona se găseşte oraşul Falgstaff care se mândreşte cu cerul nocturn. În 2018, Japonia a primit prima acreditare pentru cerul nopţii care poate fi văzut în Parcul Naţional Iriomote-Ishigaki, în Okinawa. Primul parc natural britanic căruia i-a fost recunoscută această calitate este în Northumberland. Scandinavia este cunoscută, din septembrie până în aprilie, ca destinaţia căutată de cei care vor să se bucure de Luminile Nordului, în timp ce Insula Steward din Noua Zeelandă promovează din martie până în septembrie ceva mai puţin cunoscuta Aurora australis. În Asia Centrală, vizitele în Mongolia includ în mod curent ocazia de a locui într-o yurtă dar şi posibilitatea de a admira cerul nopţii. În Norvegia, oferta turistică include croaziere ghidate de astrofizicieni. În Bottswana sau în Scoţia, turiştii pot opta pentru cazare care le oferă posibilitatea de a vedea cerul nocturn din pat.
