Într-un nou semnal de sprijin pentru industria cărbunelui, preşedintele Donald Trump a semnat marţi patru ordine executive care permit extinderea duratei de funcţionare a centralelor pe cărbune din Statele Unite. Evenimentul a avut loc la Casa Albă, în faţa unui grup de mineri, fiind însoţit de un discurs controversat, presărat cu referinţe nostalgice şi ironii la adresa industriei tehnologice moderne.
Trump a afirmat că „americanul de rând” nu aspiră la confort urban sau la o carieră în domeniul tehnologic, ci îşi doreşte să lucreze „în minele de cărbune — meseria pe care o iubeşte cu adevărat”.
În discursul său, preşedintele a reluat şi atacuri mai vechi la adresa fostei rivale Hillary Clinton, pe care a acuzat-o că ar fi dorit să redirecţioneze minerii către fabrici de „telefoane şi tot felul de lucruri mici
gidgeturi, widgeturi şi wadgeturi”, ironizând domeniul high-tech printr-o alegorie voit caricaturală.
Aceeaşi viziune a fost reiterată ulterior la un dineu al Comitetului Republican pentru Congres, unde Trump a susţinut că americanii nu doresc să „înşurubeze bucăţele de plastic în fabrici sterile”, ci preferă munca fizică, sub pământ.
Declaraţiile vin în contradicţie cu poziţiile exprimate chiar din interiorul administraţiei sale. Secretarul Comerţului, Howard Lutnick, a declarat recent că relocarea producţiei de electronice în SUA ar putea crea milioane de locuri de muncă, chiar dacă majoritatea fabricilor ar urma să fie parţial automatizate. Acest contrast evidenţiază diferenţele dintre retorica populistă a preşedintelui şi strategiile economice reale analizate de propriii consilieri.
Pe teren, însă, realitatea contrazice optimismul prezidenţial. SUA mai are doar aproximativ 140 de centrale pe cărbune active, multe dintre ele aflate în proces de închidere. Între timp, sursele regenerabile – eoliană şi solară – devin tot mai eficiente şi mai ieftine, consolidându-şi poziţia ca soluţii energetice viabile pe termen lung.
Noile ordine executive semnate de Trump includ extinderea licenţelor pentru centralele existente şi permisiunea pentru agenţiile federale de a acorda noi concesiuni pentru exploatarea minieră pe terenuri publice. Într-o afirmaţie cel puţin bizară, preşedintele a susţinut că aceste centrale sunt necesare pentru a alimenta infrastructurile viitoare de inteligenţă artificială.
Specialiştii în energie şi climat avertizează că aceste măsuri nu doar că sunt învechite, ci riscă să afecteze economia şi mediul. În plus, tarifele comerciale impuse de administraţia Trump — care ajung până la 104% pentru unele produse din China — sunt deja resimţite de consumatori şi pun presiune pe industria tech din SUA.
Prin promovarea unei viziuni economice ancorate în trecut, bazată pe muncă grea şi industrii în declin, Trump reconfigurează ideea de „vis american” într-o versiune romanticizată a secolului XIX. Într-o eră în care inovaţia, flexibilitatea şi sustenabilitatea definesc succesul, această abordare pare tot mai deconectată de realitate.
