În ultimii ani, hidrogenul este promovat intensiv drept combustibilul „albastru” de generaţie nouă şi sunt gândite proiecte de multe miliarde de euro pentru energia curată care să alimenteze maşinile, să încălzească locuinţele şi să producă electricitate. De fapt, ar putea fi însă chiar mai periculos pentru climă decât se crede, relatează The New York Times.
Un nou studiu evaluat de terţi competenţi privind efectele asupra climei ale hidrogenului stârnesc controverse cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră care sunt principalul vinovat de încălzirea globală.
Marea problemă este că aproape tot hidrogenul este extras astăzi din gaze naturale într-un proces care necesită multă energie şi emite mari cantităţi de dioxid de carbon. Producţia în sine de gaze naturale eliberează în atmosferă metan, un gaz cu puternic efect de seră.
Şi în vreme ce industria gazului natural propune şi promovează hidrogenul „albastru” prin capturarea dioxidului de carbon, chiar şi acel combustibil generează mai multe emisii pe parcursul procesului de fabricaţie decât simpla ardere a gazului natural, conform articolului publicat săptămâna trecută în revista „Energy Science & Engineering” de cercetători de la Universităţile Cornell şi Stanford.
„Să-l numeşti un combustibil cu emisii zero ar fi total greşit”, a spus Robert W. Howarth, biogeochimist şi om de ştiinţa ecosistemelor la Cornell şi principal autor al studiului. „Am aflat că nu este nici măcar un combustibil cu emisii reduse”.
Pentru a ajunge la această concluzie, dr. Howarth şi Mark Z. Jacobson, profesor de inginerie civilă şi a mediului la Stanford, director al programului Atmosphere/Energy al Universităţii, au examinat ciclul de viaţă al emisiilor de gaze de seră ale hidrogenului albastru. Au luat în calcul atât emisiile de dioxid, cât şi de metan care se scurge din puţuri de foraj şi alte echipamente pe parcursul producţiei de gaze naturale.
Cercetătorii au presupus că 3,5% din gazul extras se scurge în atmosferă, presupunere bazată pe cercetările care au constatat că forajele pentru gaze emit mult mai mult metan decât se credea.
Au luat în calcul şi gazele necesare pentru alimentarea cu energie a procesului de captare a dioxidului. În total, au aflat că amprenta de gaze cu efect de seră a hidrogenului albastru este cu 20% mai mare decât a arderii de gaz sau cărbune pentru încălzire. (Refacerea analizei pentru o scurgere de gaze mult mai mică, de numai 1,54%, a redus doar cu puţin emisiile, cele ale hidrogenului albastru rămânând tot mai mari decât cele ale arderii gazului.)
Aceste descoperiri pot schimba calculele pentru hidrogen. În ultimii ani, industria gazelor naturale a început să promoveze intens hidrogenul drept combustibilul fiabil de nouă generaţie pentru a alimenta maşinile, încălzi căminele şi arde în centrale energetice.
În SUA, Europa şi în alte părţi, industria a justificat prin hidrogen continuarea extinderii infrastructurii pentru gaze, spunând că prin conductele care transportă gaz natural va putea circula în viitor un amestec mai curat de gaz natural şi hidrogen.
În timp ce mulţi experţi sunt de acord că hidrogenul va juca în cele din urmă un rol în stocarea de energie sau alimentarea anumitor sectoare de transport – aeronautic sau cu camioane de cursă lungă, unde trecerea pe baterii electrice este dificilă – există un consens în creştere că o economie bazată mai larg pe hidrogen provenit din gaz natural poate fi dăunătoare pentru climă. (La costurile curente va fi şi foarte scumpă.)
Ultimul studiu a adus noi dovezi, a spus Drew Shindell, profesor de ştiinţele pământului la Duke University. Dr. Shindell a fost autorul principal al raportului ONU publicat în acest an şi care afirmă că reducerea emisiilor de metan, principalul component al gazului natural, este mai vitală decât se credea pentru combaterea încălzirii globale. Într-un nou raport, ONU avertizează că întreaga creştere a temperaturilor medii globale după secolul al 19-lea a fost provocată de arderea combustibililor fosili.
Hydrogen Council, un grup industrial fondat în 2017 de BP, Shell şi alte mari companii de petrol şi gaze, nu a transmis un comentariu imediat. Un raport al industriei, comun cu McKinsey & Company, estimează că economia pe hidrogen va genera venituri anuale de 140 de miliarde de dolari până în 2030 şi va crea 700.000 de locuri de muncă. Studiul a previzionat că hidrogenul va satisface şi 14% din cererea de energie din SUA în 2050. BP nu a dorit să comenteze.
În prezent, foarte puţin din hidrogenul produs este „verde”, deoarece procedeul – electroliza apei pentru a separa hidrogenul de oxigen – este un imens consumator de energie. În cele mai multe locuri nu există suficientă energie regenerabilă pentru a produce cantităţi mari de hidrogen verde.
În viitorul previzibil, cel mai mult hidrogen va fi produs probabil din gaz natural printr-o metodă mare consumatoare de energie şi poluantă, care utilizează abur, temperaturi şi presiuni mari pentru a descompune metanul în hidrogen şi monoxid de carbon.
Hidrogenul albastru utilizează acelaşi procedeu, dar şi tehnologii de capturare şi stocare a carbonului, care implică reţinerea dioxidului de carbon înainte de eliberarea în atmosferă şi pomparea lui în subteran într-un efort de menţinere. Dar acestea tot nu iau în calcul gazul natural necesar pentru generarea hidrogenului, alimentarea procesului termic şi capturarea CO2. „Acestea sunt substanţiale”, spune dr. Howarth de la Cornell.
