Un număr de 248 cutremure de pământ, variind de la „foarte slab” la „moderat” (de la 1 la 4 grade) au avut loc săptămâna trecută în Europa, relata ieri agenţia ucraineană de presă Ukrinform, cu referire la un bilanţ al Centrului seismic european. De regulă, mişcările telurice au avut loc în regiunile muntoase din Grecia, Turcia şi alte câteva ţări din Balcani şi nu au provocat dezastre. Din păcate, menţionează Ukrinform, „s-a trezit” şi cunoscuta zonă seismică Vrancea din România, asociată cu unele previziuni despre un viitor cutremur extrem de grav şi care s-ar putea extinde şi pe teritoriul Ucrainei. La 13 octombrie, aici a avut loc un cutremur de 2,9 grade, pe o scară de la 1 la 12 grade, la o adâncime de 126 km. Epicentrul acestuia a fost localizat la 48 km nord-vest de oraşul românesc Buzău. În acest context, agenţia ucraineană de presă aminteşte că Buzăul şi împrejurimile sale au avut de suferit de nenumărate ori în trecut în urma stihiei subterane. În secolul XX, în zona Vrancea au avut loc circa 30 de cutremure cu o magnitudine de 6,5 grade pe scara Richter şi mai mult. Seisme cu magnitudinea de peste 7 grade au avut loc în 1940 şi 1977 şi au avut consecinţe devastatoare pentru România, mai subliniază Ukrinform. Astfel, cutremurul din 1977 a ucis numai la Bucureşti 15.000 de persoane, notează agenţia ucraineană de presă, exagerând numărul victimelor. În realitate, seismul de 7,4 grade pe scara Richter s-a soldat în 1977 cu aproape 1.600 de victime, dintre care 1.424 în Bucureşti. Mişcările telurice din Carpaţi se distribuie pe o suprafaţă extrem de mare. Astfel, în 1944, mişcarea scoarţei terestre s-a resimţit pe o suprafaţă de 2 milioane de metri pătraţi, mai adaugă Ukrinform.
