Kievul va încerca să convingă cea mai înaltă instanţă judiciară a ONU că Moscova susţine "terorismul" în conflictul ce implică rebeli separatişti proruşi în estul Ucrainei, în contextul unei intensificări a tensiunilor în zonă, potrivit AFP şi Reuters.
Ucraina cere Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) să ia măsuri urgente pentru a determina Moscova să pună capăt "oricărui sprijin", financiar, armat sau în resurse umane, rebelilor din ţară, precum şi la ceea ce Kievul califică drept "discriminare" faţă de minorităţile din Crimeea anexată de Rusia.
Ea cere de asemenea despăgubiri pentru atacurile efectuate, potrivit ei, împotriva civililor în timpul celor aproape trei ani de conflict.
Dar Moscova, care a dezminţit întotdeauna că i-ar înarma pe rebeli, ripostează că demersul este motivat de "interese politice" şi denunţă "o puternică lipsă de voinţă a instituţiilor ucrainene de a duce un dialog concret" pentru rezolvarea conflictului din Donbas.
Ucraina a sesizat CIJ cu sediul la Haga la jumătatea lunii ianuarie, după mai mulţi ani în care, afirmă ea, a protestat împotriva presupusei finanţări de către Moscova a rebelilor separatişti care luptă împotriva forţelor sale guvernamentale. Căci, potrivit ei, Rusia "a eşuat pe scară largă" să răspundă eforturilor sale de a căuta o rezolvare a conflictului, iar "negocieri suplimentare ar fi fără substanţă". Cu atât mai mult cu cât rarele discuţii din ultimele luni între preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi omologul său rus Vladimir Putin au rămas fără rezultat, a asigurat preşedinţia ucraineană într-un comunicat.
Ucraina cere deci CIJ "să judece faptul că Federaţia Rusă şi-a angajat responsabilitatea internaţională (...) susţinând terorismul şi neîmpiedicându-i finanţarea", potrivit documentului trimis Curţii.
Acest demers intervine în timp ce escaladarea confruntărilor între armata ucraineană şi rebelii proruşi a făcut 35 de morţi la începutul lunii februarie pe linia frontului în orăşelul industrial Avdiivka, aflat sub control ucrainean.
Ucraina se confruntă în estul teritoriului său de aproape trei ani cu un conflict separatist, care a dus şi la deteriorarea relaţiilor dintre Moscova şi Occident, aflate în prezent la cel mai scăzut nivel după Războiul Rece.
Conflictul s-a soldat deja cu peste 9.600 de morţi de la declanşarea sa în aprilie 2014, la o lună după anexarea Crimeii de către Rusia.
Potrivit Kievului, Federaţia Rusă a "sfidat atunci în mod neruşinat Carta Naţiunilor Unite, ocupând cu forţa militară" Crimeea şi încercând apoi "să legitimeze acest act de agresiune" printr-un referendum "ilegal".
Ucraina, fostă republică sovietică, estimează că Rusia încalcă Convenţia internaţională asupra eliminării tuturor formelor de discriminare rasială, supunând sistematic minoritatea tătarilor din Crimeea abuzurilor şi reprimându-le exprimarea politică şi culturală a identităţii.
În fine, Ucraina doreşte să vadă Rusia "despăgubind integral prejudiciul provocat prin toate actele de terorism pe care Federaţia Rusă le-a provocat, facilitat sau favorizat", inclusiv prin prăbuşirea avionului MH17 al Malaysia Airlines, doborât de o rachetă în estul Ucrainei. Kievul acuză Moscova că are responsabilitate în această tragedie, ceea ce Rusia dezminte.
O "amplă delegaţie" de circa 35 de reprezentanţi, între care "membri ai diferitelor agenţii, experţi şi avocaţi", vor asista la cele patru zile de audieri în faţa CIJ, care vor începe luni şi se vor încheia joi, a indicat pentru AFP un reprezentant al Ambasadei Rusiei.
Creată în 1945 pentru a rezolva conflictele între state, cea mai înaltă instanţă judiciară a ONU urmează acum să aprecieze dacă ea va judeca în întregime dosarul. Cei 15 judecători permanenţi trebuie de asemenea să ia o decizie privind "măsurile de protecţie" cerute de Kiev, între care şi un ordin dat Moscovei de a "se abţine de la orice act care ar risca să agraveze sau să extindă diferendul".
Chiar dacă decizia CIJ este constrângătoare şi fără drept de apel, există puţine şanse ca procedurile legale să aibă un impact direct asupra conflictului, comentează AFP.
