România s-a numărat printre statele care s-au opus, la summitul NATO de la Lisabona, propunerii făcute de preşedintele rus Dmitri Medvedev de a recurge la o apărare antirachetă pe sectoare a Europei, relatează RIA Novosti. Polonia, România şi ţările baltice au subliniat că NATO nu trebuie să îşi "exporte securitatea", ceea ce înseamnă că Rusia nu trebuie să fie însărcinată cu asigurarea securităţii în Polonia, Letonia şi Estonia.
Vineri, genelarul Andrei Tretiak, şeful Directoratului de operaţiuni al Statului Major rus (GOU), a confirmat poziţia Rusiei, potrivit căreia desfăşurarea sistemului american antirachetă reprezintă o ameninţare reală la adresa forţelor de disuasiune nucleară ale Moscovei, relatează RIA Novosti. Generalul a precizat că ameninţarea va apărea după 2015, când Statele Unite vor instala rachete SM-3 modificate şi va creşte numărul de elemente antirachetă maritime la 40 de nave cu 400 de interceptori. Tretiak a pus accent pe ameninţarea reprezentată de elementele instalate în Polonia.
Deşi refuzul preşedintelui american Barack Obama de a desfăşura interceptori în Polonia a deranjat fosta ţară comunistă, Varşovia ar fi fericită să redeschidă acest subiect, comentează RIA Novosti. De exemplu, generalul Stanislaw Koziej, şeful Biroului polonez pentru securitate naţională, le-a cerut SUA şi NATO să se întoarcă din Asia spre Europa. Din punctul său de vedere, cu cât se implică mai mult NATO în Afganistan, cu atât mai mare va fi degradarea funcţiei sale principale - apărarea ţărilor membre împotriva ameninţărilor directe, aşa cum prevede Articolul 5 al Cartei Alianţei. Polonia a spus clar, la toate nivelurile, că priveşte în continuare Rusia drept principala ameninţare, afirmă RIA Novosti.
Principalele forţe politice din Polonia şi majoritatea presei au criticat decizia lui Obama din septembrie 2009 de a anula planurile de desfăşurare a unor interceptori americani pe teritoriul fostei ţări comuniste. Varşovia reaminteşte constant SUA că 2% din armata sa luptă în Afganistan şi că până la 20% din bugetul apărării ţării este alocat pentru susţinerea misiunii. Retragerea trupelor poloneze este programată pentru 2012, iar polonezii se tem că SUA nu îşi vor respecta promisiunea de a moderniza sistemul ce vizează să apere ţara de potenţiale "agresiuni din est".
Ministerul rus de Externe şi-a exprimat deja regretul în legătură cu planurile de a desfăşura elemente ale scutului antirachetă în România, considerând că Statele Unite acţionează ca şi cum resetarea relaţiilor ruso-americane nu a avut niciodată loc, iar preşedinţii rus şi american nu au recunoscut interdependenţa dintre rachetele ofensive şi defensive la reuniunea de la Praga.
Moscova va reacţiona, cu siguranţă, şi la participarea Poloniei în apărarea antirachetă. La o conferinţă de presă organizată la Skolkovo, preşedintele Dmitri Medvedev a spus că o continuare a dezvoltării apărării antirachetă americane va obliga Rusia să îşi dezvolte propriul potenţial ofensiv.
Evgheni Bujinski, membru al Grupului internaţional de experţi din centrul PIR, de la Moscova, a precizat într-o conferinţă de presă: "Desfăşurarea elementelor sistemului american antirachetă în România şi Balcani poate fi justificată, dintr-un punct de vedere, prin necesitatea de a contracara ameninţările provenind din Orientul Mijlociu. Noi pur şi simplu cerem garanţii că sistemul nu va fi orientat împotriva capacităţilor nucleare ruse. Dar atunci când este vorba de Polonia şi Cehia, situaţia este foarte diferită - suntem pregătiţi să dovedim cu cifrele disponibile că sistemul ar permite Statelor Unite să intercepteze rachete din vestul Rusiei".
Bujinski, care până recent a condus Departamentul de drept internaţional din Ministerul Apărării, a subliniat şi că momentul ales pentru anunţarea iniţiativei americano-române este greşit: în timp ce Rusia şi NATO se vor reuni în curând pentru Consiliu, există multe discuţii despre sfârşitul resetării ruso-americane, a avertizat el.
Evenimentele pot evolua în mai multe moduri", a afirmat şi Vladimir Orlov, şeful centrului PIR. "Cel mai bun scenariu posibil ar fi instalarea unui sistem european antirachetă împreună cu Rusia. Pe de altă parte, Rusia şi Statele Unite ar putea renunţa la un sistem comun, dar continua cooperarea privind acest subiect, ţinând cont şi de interesele ruse. Iar al treilea scenariu, cel mai rău, Rusia se ceartă cu Statele Unite şi aliaţii lor, iar noile sisteme de apărare antirachetă sunt construite fără participarea rusă", a explicat el.
