Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, şi-a exprimat marţi speranţa că, la summitul Alianţei din luna septembrie, statele europene se vor angaja să-şi sporească bugetele militare astfel încât să răspundă cererii Statelor Unite ca ele să facă mai mult pentru a se proteja în faţa ameninţărilor Rusiei, urmând ca şi Washingtonul să-şi reafirme în schimb angajamentul faţă de securitatea Europei, consemnează agenţia Reuters.
Conflictul din Ucraina a oferit Administraţiei americane prilejul de a spori presiunea asupra aliaţilor europeni pentru a-i determina să-şi crească bugetele militare, diminuate după criza economică din anul 2008. Cu toate că şi Statele Unite şi-au redus bugetul apărării, ele asigură în continuare aproape trei sferturi din cheltuielile militare ale Alianţei.
În acest context, Rasmussen a afirmat, în timpul unei conferinţe la Bruxelles, că spera ca liderii ţărilor membre NATO să adopte la summitul de pe 4-5 septembrie în Tara Galilor „o declaraţie transatlantică în care se va reafirma pe de o parte angajamentul american faţă de securitatea Europei, iar de cealaltă parte angajamentul european faţă de o împărţire justă a costurilor şi responsabilităţilor”. „Un summit de succes va fi un summit la care se va adopta un plan operativ de acţiuni pentru consolidarea apărării colective (...) finanţat în urma unui angajament comun de a investi mai mult în apărare”, a insistat el.
Secretarul american al apărării, Chuck Hagel, şi-a avertizat omologii din statele NATO, reuniţi săptămâna trecută la Bruxelles, că un raport confidenţial arată o situaţie preocupantă a capacităţilor militare ale Alianţei, fapt care impune o sporire a bugetelor apărării în cazul statelor europene.
Conform datelor NATO, Rusia şi-a suplimentat cu 50% cheltuielile militare în decursul ultimilor cinci ani, în timp ce statele NATO le-au diminuat cu 20%.
Anul trecut, numai Statele Unite, Marea Britanie, Grecia şi Estonia au alocat apărării cel puţin 2% din PIB, aşa cum solicită Alianţa.
România, Polonia, Lituania şi Letonia au anunţat însă că vor spori bugetele apărării. Rasmussen estimează că şi alte state îşi vor afirma un asemenea angajament, dar recunoaşte că unele guverne confruntate cu efectele crizei economice se vor lăsa greu convinse să aloce mai multe fonduri pentru armată.
