Preşedintele rus Vladimir Putin a sugerat recent că va fi deschis la discuţii de pace cu Ucraina, după alegerile parlamentare din această ţară de la 21 iulie, relatează DPA, potrivit Agerpres.
"Va fi mai mult sau mai puţin posibil să discutăm despre asta după ce va fi format noul guvern din Ucraina şi după ce vor avea loc alegeri parlamentare", a spus Putin, potrivit agenţiei oficiale ruse de ştiri TASS.
Într-un anunţ făcut de Kremlin şi citat de Reuters şi AFP, Putin şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski au discutat joi telefonic, pentru prima dată, despre rezolvarea conflictului din estul Ucrainei şi despre eliberarea de prizonieri.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, cei doi lideri au mai vorbit şi despre posibilitatea de a continua contactele asupra acestei chestiuni în formatul 'Normandia', care implică participarea Franţei şi Germaniei la discuţiile pentru a pune capăt conflictului dintre separatiştii pro-ruşi şi forţele Kievului.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel recent la omologul său rus Vladimir Putin pentru discuţii de pace la Minsk.
"Trebuie să vorbim? Atunci, să vorbim", a spus Zelenski într-o înregistrare video adresată lui Putin şi postată pe canalul său de YouTube, în contextul unei vizite la Kiev a preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi a preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk.
Zelenski a sugerat că liderii instituţiilor Uniunii Europene, ai Marii Britanii, Germaniei, Franţei şi Belarusului ar trebui să participe la discuţiile de pace, despre care a spus că ar putea fi găzduite de Minsk. Belarusul a salutat ulterior propunerea.
Armata Ucrainei se luptă de cinci ani cu separatiştii sprijiniţi de Rusia în cele mai estice regiuni ale ţării. Zelenski, care a fost învestit preşedinte în urmă cu două luni, a făcut o prioritate din încercarea de a rezolva conflictul.
Conform estimărilor Naţiunilor Unite, aproximativ 13.000 de persoane au fost ucise în conflictul izbucnit la începutul lui 2014 după ce Ucraina l-a înlăturat pe preşedintele pro-rus de atunci, Viktor Ianukovici, şi şi-a îndreptat politica spre Vest.
