Pericolul unei crize bancare în Europa Centrală şi de Est (CEE) pândeşte din umbră? Investitorii sunt cu siguranţă nervoşi după câteva incidente recente, se arată într-o analiză apărută în publicaţia britanică „Financial Times” (FT).
În primul rând, Banca Centrală a Bulgariei trebuie să stabilizeze sistemul bancar cu o linie de credit de 1,7 miliarde de euro. Sistemul financiar bulgar a trecut luna trecută printr-o criză după ce a treia, respectiv a patra bancă din Bulgaria, First Investment Bank şi Corporate Commercial Bank (Corpbank), au fost luate cu asalt de un număr mare de deponenţi, care s-au grăbit să-şi retragă economiile, după ce o serie de articole din presă, dar şi emailuri şi SMS-uri ridicau semne de întrebare cu privire la solvabilitatea băncilor respective.
După câteva zile, Parlamentul ungar a adoptat un proiect de lege destinat sprijinirii persoanelor care au luat un credit în valută, Banca Centrală estimând că actul legislativ ar putea provoca sectorului financiar costuri cuprinse între 600 şi 900 de miliarde de forinţi (2,6 — 3,9 miliarde de dolari).
Legea anulează practica utilizării unor cursuri de schimb diferite pentru eliberarea şi rambursarea creditelor în valută. Băncile vor trebui să recalculeze spread-urile pe baza cursului de schimb al Băncii Centrale. De asemenea, legea declară ilegală majorarea în mod unilateral a dobânzilor şi comisioanelor din contractele de credit.
Ca rezultat al măsurilor din Ungaria, plus presiunile autorităţilor de reglementare din România de a reduce creditele neperformante, grupul bancar austriac Erste a avertizat că va înregistra anul acesta pierderi nete de 1,6 miliarde de euro. OTP, cea mai mare bancă din Ungaria, a anunţat că profitul în trimestrul doi din 2014 va fi redus cu 81 milioane de euro, în timp ce banca austriacă Raiffeisen a evaluat valoarea costurilor rezultate din noua legislaţie la 120 — 160 milioane de euro. Bank Austria, divizia din Europa Centrală şi de Est a UniCredit, calculează încă impactul noii legislaţii, dar se aşteaptă să fie profitabilă în Ungaria anul acesta.
Acţiunile celor trei bănci — şi a altora cu expunere la Europa Centrală şi de Est — cum ar fi banca italiană UniCredit şi cea belgiană KBC, au înregistrat scăderi semnificative la burse.
Chiar dacă aceste evoluţii nu semnalizează noi riscuri sistemice în Europa Centrală şi de Est sau pericole mai mari de contaminare, ele încă sugerează pericole mai mari din punct de vedere politic şi al reglementărilor decât există în Europa Occidentală. În special, ele arată problema persistenţei creditelor neperformante.
Capital Economics observă că Bulgaria, Ungaria şi România sunt printre statele europene care, înaintea crizei din 2008, au înregistrat cea mai mare expansiune a creditării — majoritatea în valută — şi acum se confruntă cu cele mai semnificative probleme. Creditele neperformante în cele trei state sunt încă la peste 15% din totalul împrumuturilor.
În Bulgaria, autorităţile de reglementare spun că sectorul bancar este bine capitalizat, având suficiente lichidităţi. Dar încrederea în industria bancară este fragilă, recenta criză subliniind legăturile dintre oamenii de afaceri şi politicieni.
Preşedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, a anunţat luni intenţia Sofiei de a se alătura Mecanismului Unic de Supraveghere (SSM) al BCE, pe fondul celei mai grave crize bancare din 1996 — 1997.
„Obţinerea unei imagini corecte a stabilităţii macro-financiare din Europa de Est rămâne excepţional de dificilă. Chiar şi băncile centrale, aşa cum s-a văzut în Bulgaria, nu par să aibă încredere deplină în capacitatea lor, de aici necesitatea de a apela la ajutor extern”, a apreciat analistul Peter Attard Montalto, de la Nomura.
În încercarea de a se alătura Mecanismului Unic de Supraveghere, Bulgaria urmează exemplul României, a cărei dorinţă de a deveni primul stat membru din afara zonei euro al SSM a dus la presiuni asupra provizioanelor pentru creditele neperformante şi a majorat deprecierile de active ale Erste.
Dar situaţia din Ungaria, al cărei Guvern este în război cu sistemul bancar din 2010, determină cele mai mari îngrijorări, după cele mai recente măsuri adoptate pentru atenuarea poverii creditelor în valută.
În acest moment, băncile străine insistă că vor rămâne în Ungaria, considerând că aceste măsuri vor fi ultimele înainte de stabilitate şi revenirea pe creştere. Dar băncile din Ungaria vor trebui, în decembrie, să convertească în forinţi creditele ipotecare în valută, a anunţat recent liderul grupului parlamentar al formaţiunii guvernamentale Fidesz, Antal Rogan, adăugând că Guvernul ar putea împărţi cu sectorul financiar costurile acestei operaţiuni.
„Băncile străine încă nu realizează deplin amploarea loviturilor pe care le vor primi de la Guvernul Ungariei”, apreciază Peter Attard Montalto.
Poate că în Europa Centrală şi de Est criza s-a încheiat, dar potenţialul pentru surprize neplăcute rămâne, concluzionează „Financial Times”.
Băncile austriece, în special Bank Austria, Erste Group Bank AG şi Raiffeisen Bank International AG (RBI), sunt cei mai mari creditori ai fostelor state comuniste din Europa de Est şi au o prezenţă importantă inclusiv în România.
