Cele 26 de ţări membre ale Spaţiului Schengen vor implementa un sistem informatic unitar pentru controlul intrărilor şi ieşirilor, a decis recent Parlamentul European. Măsura se aplică şi României şi Bulgariei, care nu fac încă parte din Spaţiul Schengen, precizează AFP.
Sistemul urmează să fie operaţional din 2020 şi va înregistra numele, numerele de paşaport, amprentele digitale şi fotografiile tuturor cetăţenilor din afară care se prezintă la frontierele Spaţiului Schengen, indiferent dacă sunt obligaţi sau nu să aibă vize. Astfel, se va putea controla mai eficient respectarea duratelor maxime de sejur în Uniunea Europeană pentru cetăţenii altor state, adică 90 de zile repartizate pe o perioadă totală de 180 de zile, eventuala expirare a vizelor şi interdicţiile de intrare.
La informaţiile stocate în noul registru vor avea acces poliţiile de frontieră, autorităţile care eliberează vize şi structura europeană de poliţie Europol.
Raportorul pentru textul supus aprobării Parlamentului European, conservatorul spaniol Augustin Diaz de Mera Garcia Consuegra, a explicat că obiectivele sunt "ameliorarea controlului frontierelor externe, combaterea imigraţiei ilegală şi facilitarea gestionării fluxurilor migratorii", precum şi "contribuţia la prevenirea şi anchetarea crimelor teroriste". El a reamintit cazul tunisianului Anis Amri, autorul atacului de la târgul de Crăciuni din Berlin, din 19 decembrie 2016, care a intrat şi a ieşit din UE sub 15 identităţi diferite. Sistemul informatic comun va facilita depistarea unor astfel de infractori.
Comisarul european pentru afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a declarat că "este esenţial (...) să ştim exact cine revine" în Europa, pentru ca spaţiul Schengen să fie "durabil şi sigur". Ministrul francez de interne Gerard Collomb a salutat adoptarea iniţiativei prezentate de Franţa după atentatele din 2015.
În legislativul european au existat şi obiecţiuni la implementarea noului sistem. Crearea unei baze de date de o asemenea amploare este "lipsită de sens, costisitoare şi disproporţionată", a afirmat europarlamentarul ecologist german Jan Philipp Albrecht. Doi colegi de-ai săi francezi, conservatorii Rachida Dati şi Brice Hortefeux, au susţinut însă că ar trebui să fie înregistrate intrările şi ieşirile tuturor, fie cetăţeni europeni, fie străini cu reşedinţa în Uniunea Europeană.