25 SEPTEMBRIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Parlamentul European a primit o petiţie contra ACTA semnată de 2,5 milioane de persoane
Parlamentul European a primit o petiţie contra ACTA semnată de 2,5 milioane de persoane
Parlamentul European a primit, marţi, o petiţie semnată de aproape 2,5 milioane de persoane din întreaga lume împotriva Acordului comercial de combatere a contrafacerii (ACTA), care cere legislativului european să ''susţină un internet deschis şi liber şi să refuze ratificarea ACTA''. Petiţia a fost iniţiată de Avaaz, organizaţie ce foloseşte internetul pentru diferite campanii. Comisia pentru petiţii a PE va examina petiţia pentru a decide dacă este admisibilă sau nu. Această procedură durează de obicei două luni, dar în cazuri speciale se lucrează în regim de urgenţă. PETI a anunţat deja că se va pronunţa asupra admisibilităţii petiţiei în reuniunea sa din 19-20 martie. Dacă petiţia este declarată admisibilă, Parlamentul European ar putea cere Comisiei Europene lansarea unei investigaţii preliminare, ar putea trimite petiţia unei alte comisii europarlamentare sau ar putea pregăti un raport pentru vot în plen.
"Primirea unei petiţii susţinute de peste 2 milioane de oameni ne impune o responsabilitate sporită pentru a asculta cetăţenii europeni şi a le oferi un loc unde să îşi exprime opiniile către instituţiile europene'', a spus preşedinta Comisiei de petiţii a PE (PETI), Erminia Mazzoni, după prezentarea petiţiei.
ACTA a fost negociat între UE şi statele sale membre, SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia. Odată ce acordul intră în vigoare, orice membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului poate adera. Există temeri că acordul ar favoriza interesele marilor companii în detrimentul drepturilor cetăţenilor. Punerea în aplicare a acordului pe internet este văzută ca o ameninţare la viaţa privată şi drepturile omului. Negocierile au fost denunţate de grupuri ale societăţii civile ca fiind lipsite de transparenţă şi pentru că nu au inclus ţările în curs de dezvoltare.
Toate statele UE - cu excepţia Ciprului, Estoniei, Slovaciei, Germaniei şi Olandei - plus SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia au semnat ACTA.
ACTA nu poate intra în vigoare fără acordul Parlamentului European. Parlamentul European nu poate schimba acordul, având doar puterea de a-l aproba sau respinge. Deoarece nu există termen limită pentru decizia asupra acordului, Parlamentul European ar putea să o amâne pe termen nelimitat, ceea ce ar împiedica intrarea în vigoare a ACTA.

Articole înrudite