Parlamentul norvegian a votat vineri, cu o majoritate covârşitoare, în favoarea serviciului militar obligatoriu pentru femei pe timp de pace, Norvegia devenind prima ţară membră NATO şi primul stat european care introduce o astfel de măsură, relatează Reuters.
„Drepturile şi obligaţiile ar trebui să fie la fel pentru toţi”, a afirmat parlamentara Laila Gustaven, o susţinătoare a legii. „Forţele armate au nevoie de acces la cele mai bune resurse, indiferent de gen, iar în prezent sunt recrutaţi în mare parte bărbaţi”, a adăugat aceasta.
Norvegia se află în prima linie a luptei pentru egalitatea între sexe, impunând, de exemplu, tuturor societăţilor pe acţiuni să acorde femeilor cel puţin 40% din locurile din consiliile de administraţie. Miercurea trecută, ţara a sărbătorit un secol de când femeile norvegiene au dobândit dreptul de a vota.
Femeile alcătuiesc jumătate din guvernul actual, iar liderul opoziţiei, Erna Solberg, este de aşteptat să devină cea de-a doua femeie premier a Norvegiei în urma alegerilor care se vor desfăşura anul acesta, potrivit sondajelor de opinie, care indică faptul că formaţiunea sa, Partidul Conservator, şi aliaţii acesteia vor câştiga o majoritate parlamentară.
„Este un eveniment istoric. Pentru mine, este fantastic să scriu istoria, pentru forţele armate şi pentru femei”, a adăugat Gustavsen.
Norvegia şi-a redus forţele armate de la sfârşitul Războiului Rece şi cheltuieşte masiv în domeniul tehnologiei pentru a menţine o armată de dimensiuni mici, dar avansată. Femeile deja servesc în armată, dar din voinţă proprie. Ele alcătuiesc o zecime din forţele armate norvegiene, potrivit Ministerului Apărării.
Măsura nu este de aşteptat să forţeze femeile să se înroleze în armată împotriva voinţei lor, însă va îmbunătăţi echilibrul între sexe, notează Reuters. Teoretic, toţi tinerii pot fi recrutaţi, însă de la sfârşitul Războiului Rece, forţele armate norvegiene au devenit mai selective în alegerea recruţilor, pe măsură ce li s-au schimbat nevoile. Cei care nu vor să servească în armată pot găsi uşor o scuză, precum efectuarea de studii universitare.
„Teoretic, este posibil (ca femeile să fie recrutate împotriva voinţei lor), aşa cum li se poate întâmpla şi bărbaţilor”, a mai afirmat Laila Gustavsen. „Practic, însă, forţele armate îi recrutează doar pe cei mai motivaţi tineri”, a continuat parlamentara.
