NATO încheie anul 2016 cu mesajul că va rămâne „piatra de temelie” a securităţii în Europa, pe fondul planurilor Uniunii Europene de a câştiga autonomie militară şi după victoria în alegerile prezidenţiale din SUA a republicanului Donald Trump, care le-a transmis aliaţilor să nu se bazeze pe apărarea colectivă în lipsa unor alocări bugetare pentru apărare din partea europenilor.
Într-un an în care NATO şi-a consolidat prezenţa în estul Europei, în faţa ameninţării reprezentate de Rusia, şi pe flancul său sudic, ca urmare a ascensiunii terorismului jihadist şi a instabilităţii provocate de afluxul de migranţi, Alianţa se confruntă acum cu dorinţa UE de a creşte ca putere militară şi cu retorica folosită de Trump, cel puţin în timpul campaniei electorale, la adresa organizaţiei, notează EFE.
După ce a dat undă verde trimiterii a şase batalioane în statele baltice şi în Polonia şi după ce şi-a consolidat poziţiile în Marea Neagră şi în Mediterana de est, summitul din iulie al aliaţilor, de la Varşovia, a reprezentant platforma de la care preşedintele în exerciţiu Barack Obama a confirmat forţa legăturii transatlantice şi unde s-a semnat cu UE o declaraţie pentru întărirea cooperării între cele două organizaţii.
UE se află în prezent într-un proces intern de punere în practică a strategiei globale de securitate, prezentată în iunie de înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, Federica Mogherini, şi care presupune un mai mare angajament al ţărilor membre în faţa ameninţărilor venite dinspre exterior, dar şi în faţa celor care afectează însuşi proiectul european.
Ieşirea din UE a Marii Britanii, ţară tradiţional reticentă consolidării politicii de apărare şi securitate comună, ar putea accelera progresele în acest domeniu. Într-o conferinţă în noiembrie, Mogherini a insistat că UE doreşte să se transforme într-un „furnizor puternic de securitate în regiune şi în afara ei”.
„Sporirea capacităţilor de apărare ale UE urma să devină oricum un lucru necesar”, a declarat pentru EFE directorul de politică externă al Centrului de Studii pentru Cooperare Transatlantică German Marshall Fund, Ian Lesser. În opinia acestuia, crearea unei armate europene — opţiune exclusă deja de Mogherini — nu este o idee realistă, în schimb este realistă o cooperare mai strânsă între UE şi NATO, „pur şi simplu pentru că este mai rentabil”.
Directoarea biroului din Bruxelles al Centrului de Studii Bertelsmann Stiftung, Stefani Weiss, este de părere că ideea UE „nu este nouă”, dar a adăugat că, „dată fiind incertitudinea cu privire la orientarea SUA în timpul mandatului lui Trump”, Europa „se va gândi în sfârşit în mod serios la securitatea sa şi la consolidarea capacităţilor sale”. „Fără îndoială că alegerea lui Trump a creat noi îndoieli în rândul europenilor cu privire la fiabilitatea SUA ca partener al UE şi cu privire la viitorul Alianţei ca piatră de temelie a securităţii europene şi globale, de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial”, a apreciat ea.
Declaraţiile făcute de Trump în timpul campaniei electorale potrivit cărora Alianţa este „desuetă” deoarece nu abordează într-un mod corespunzător problema terorismului şi pentru că multe ţări europene nu alocă pentru apărare 2% din PIB, „par să condiţioneze sprijinul SUA faţă de NATO” în ceea ce priveşte apărarea colectivă, care reprezintă raţiunea de a fi a organizaţiei.
În schimb, Lesser a cerut prudenţă şi nu ia drept bune declaraţiile de campanie ale lui Trump. „Probabil că va exista o oarecare reevaluare a limbajului administraţiei Trump”, a spus el. În acest sens, Lesser a dat asigurări că, „în cele din urmă, SUA vor continua să fie un aliat de încredere în cadrul NATO”.
Potrivit datelor NATO, cheltuielile de apărare ale ţărilor europene şi ale Canadei au crescut cu 0,6 % în 2015 şi, în 2016, cu 1,5 % (3 miliarde de dolari în plus) după trei ani de scădere a acestora.
