NATO a oficializat duminică noaptea prima fază a scutului antirachetă, din care fac parte şi interceptoarele amplasate în România, destinat să protejeze Europa de eventualele tiruri provenite din Orientul Mijlociu, în special din Iran. Proiectul a fost propus de Washington, dar a fost întâmpinat cu ostilitate de Moscova, transmite AFP.
„Acesta este primul pas către obiectivul nostru pe termen lung pentru a asigura o protecţie completă pentru toate populaţiile, teritoriile şi forţele” ţărilor europene, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, la Chicago, unde se desfăşoară summitul Alianţei Nord-Atlantice.
Şefii de stat şi de guvern ai celor 28 de state membre ale NATO au declarat, solemn, că faza iniţială de dezvoltare („capacitatea interimară”) a fost finalizată. Aceasta este prima dintre cele patru etape în care va fi instalat scutul european antirachetă, sistem defensiv ce va fi complet până în anul 2020.
Pentru NATO, principalul pericol nu mai vine din Rusia, aşa cum se întâmpla în perioada Războiului Rece, ci din zona fierbinte a Orientului Mijlociu unde pot apărea sisteme de rachete capabile să lovească ţinte în Europa. În jur de 30 de naţiuni ar fi capabile de acest lucru, dar una dintre ele, Iranul, a fost clar identificată ca reprezentând pericolul potenţial, pentru că dispune deja de rachete balistice cu rază de acţiune de 2.000 - 2.500 de kilometri, capabile să lovească ţinte în sud-estul Europei.
Scutul antirachetă va fi compus dintr-un radar ultra-puternic şi performant, instalat în Anatolia (Turcia), sisteme de rachete SM-3 aflate pe fregatele Aegis din Marea Mediterană şi interceptoare amplasate în România şi Polonia. Întregul scut antirachetă va fi controlat de la comandamentul NATO de la baza Ramstein, din Germania.
Acest proiect a devenit, cu trecerea anilor, principalul motiv al neînţelegerilor dintre NATO şi Rusia, răcind încă o dată relaţiile mai apropiate obţinute după căderea Zidului Berlinului.
Ministrul rus al apărării, Anatoli Serdiukov, a avertizat la începutul lunii mai că negocierile dintre cele două părţi sunt „aproape în impas”, fapt ilustrat şi de lipsa unor importanţi oficiali ruşi la Chicago.
Rusia a ameninţat că-şi va activa sistemele de apărare antirachetă şi că va desfăşura rachete Iskander la Kaliningrad, enclavă rusă la porţile UE, în cazul în care nu va obţine concesii din partea aliaţilor.
„Vom continua dialogul cu Rusia şi sper că, într-un anumit punct, Rusia va realiza că este în interesul nostru comun să cooperăm în domeniul apărării antirachetă”, a declarat duminică Anders Fogh Rasmussen.
În Europa, unii experţi sunt rezervaţi în legătură cu acest proiect costisitor a cărui eficienţă nu este garantată. „Există încă foarte multe necunoscute tehnice”, a afirmat Nick Witney, de la European Council on Foreign Relations, exprimându-şi de asemenea îndoieli cu privire la capacitatea statelor „paria” de a lovi teritoriul european.
După ce s-a declarat „reticent” în timpul campaniei electorale, noul preşedinte francez, Francois Hollande, şi-a afişat duminică „pragmatismul” cu privire la această problemă. Este necesar „să se ia toate măsurile de precauţie şi toate condiţiile să fie îndeplinite”, a subliniat el.
