Guvernele din Uniunea Europeană ar putea primi până la 60.000 de euro pentru fiecare solicitant de azil pe care îl acceptă peste o anumită cotă prestabilită, a propus Malta, care deţine preşedinţia semestrială prin rotaţie a Consiliului UE, în încercarea de a pune capăt disputei cu privire la migraţie ce a creat divizări profunde în blocul comunitar, relatează recent agenţia Reuters.
Conform propunerii Maltei, în perioadele când fluxul migrator spre Europa se intensifică, ar urma să intre în vigoare un sistem de distribuire "cvasiautomată" a solicitanţilor de azil în întregul bloc comunitar, fiecare stat fiind obligat să preia un anumit număr dintre aceştia, în funcţie de dimensiunile şi veniturile statului respectiv.
"Pentru a depăşi obstacolul politic al primirii unui număr necunoscut de persoane (...), ar putea fi stabilit un plafon general în UE care să fie, de exemplu, de 200.000 de aplicaţii pe an calendaristic", se arată în propunerea văzută de Reuters.
Este o cifră ambiţioasă, comentează Reuters, având în vedere că statele UE abia au reuşit să repartizeze aproximativ 17.000 de solicitanţi de azil pe parcursul a doi ani, în cadrul programului anterior de cote care prevedea redistribuirea a 160.000 de migranţi. Acest sistem expiră oficial în septembrie, iar mai mulţi lideri din UE fac presiuni pentru ajungerea la un nou acord până la mijlocul acestui an.
Malta propune ca statele UE să fie obligate să preia cel puţin jumătate din cota lor de migranţi, iar pentru cealaltă să poată oferi asistenţă sub formă de bani sau personal pentru verificarea imigranţilor ajunşi în statele de frontieră. Ţările care acceptă un număr mai mare de solicitanţi de azil decât sunt obligate ar urma să primească 60.000 de euro de persoană primită suplimentar, eşalonat pe o perioadă de cinci ani, iar cele care acceptă mai puţini ar urma să plătească aceeaşi sumă pentru fiecare solicitant de azil respins. Comparativ, anul trecut Comisia Europeană a propus o amendă de 250.000 de euro pentru fiecare solicitant de azil refuzat de un stat membru.
În plus, propunerea malteză mai prevede, pentru statele est-europene, o perioadă de adoptare progresivă a noilor reguli de trei ani "pentru a-şi dezvolta sistemele de azil şi primire" a migranţilor.
