Implementarea Acordului de asociere UE-Republica Moldova în cei trei ani de la intrarea în vigoare a documentului a avut un caracter satisfăcător, iar o bună parte din angajamentele Chişinăului au fost realizate, a declarat recent Iurie Leancă, copreşedinte al Comitetului parlamentar de asociere UE-Moldova, în cadrul celei de-a cincea reuniuni a acestei structuri de cooperare parlamentară.
În discursul său, vicepreşedintele parlamentului moldovean a subliniat că nu doreşte să ascundă problemele din Republica Moldova, dar nici să neglijeze rezultatele obţinute mai ales în ultimul an.
''Dacă Republica Moldova doreşte să devină o ţară funcţională şi prosperă, nu avem altă opţiune decât să ne apropiem de Uniunea Europeană şi să adoptăm bunele practici şi legislaţia din UE'', a accentuat Iurie Leancă.
În opinia sa, Republica Moldova nu va reuşi să depăşească problemele interne, să îşi consolideze instituţiile, să reformeze sistemul de justiţie şi să combată corupţia 'fără sprijin, dar şi fără presiune din partea UE şi de aceea cuvântul condiţionalitate nu este peiorativ, ci pozitiv'.
Fostul premier şi ministru de externe moldovean şi-a exprimat speranţa că ţara sa va putea beneficia de prima tranşă a sprijinului financiar european, întrucât această asistenţă vine în ajutorul cetăţenilor moldoveni şi al modernizării instituţiilor democratice şi nu este destinată politicienilor.
La rândul său, eurodeputatul român Andi Cristea (S&D), copreşedinte al Comitetului parlamentar de asociere UE-Moldova, a estimat că în ultimii ani relaţiile dintre UE şi Chişinău s-au intensificat şi a precizat că în furnizarea sprijinul Bruxellesului există anumite condiţionalităţi care trebuie să fie respectate.
El a amintit, printre altele, de participarea Republicii Moldova la Parteneriatul Estic, începând din 2009, şi de semnarea, în iunie 2014, a Acordului de asociere între UE şi RMoldova.
În intervenţia sa, eurodeputata Norica Nicolai (ALDE), membră a Delegaţiei la Comitetul parlamentar de asociere UE-Moldova, s-a referit la combaterea corupţiei, una dintre priorităţile stabilite de autorităţile de la Chişinău.
''Dacă legea nu este o expresie a voinţei populaţiei, atunci fenomenul corupţiei riscă să se agraveze'', a spus eurodeputata. Ea a adăugat că nu trebuie întărit un sistem represiv, ci trebuie să fie construit un sistem preventiv, insistând în acelaşi timp pe importanţa respectării drepturilor omului.
Autorităţile de la Chişinău s-au aflat sub tirul criticilor în Parlamentul European, unde mai mulţi europarlamentari au cerut suspendarea asistenţei macrofinanciare în valoare de 100 de milioane de euro, aprobată în luna iulie, din cauza stagnării reformelor, persistenţei corupţiei şi derapajelor democratice în Republica Moldova.
Unul din principalele argumente invocate de eurodeputaţi a fost modificarea sistemului electoral în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi a Bruxellesului.
La începutul lunii iulie, Parlamentul European a aprobat acordarea asistenţei de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Din acest ajutor, 40 de milioane au fost convenite sub formă de grant şi 60 de milioane sub formă de împrumut. În a doua jumătate a aceleiaşi luni, în pofida recomandărilor experţilor europeni, parlamentul de la Chişinău a aprobat un proiect de modificare a sistemului electoral criticat de opoziţie şi o parte a societăţii civile pentru că ar avantaja Partidul Democrat — aflat la guvernare — şi Partidul Socialiştilor, al preşedintelui Igor Dodon.
