Cetăţenilor din statele balcanice le-ar putea pieri, în curând, plăcerea de a călători prin Europa. Din cauză că numărul persoanelor care au intrat pe teritoriul UE ca turişti, dar care, ulterior, au depus cerere de azil a crescut foarte mult, dreptul la liberă circulaţie al persoanelor din spaţiul extracomunitar este ameninţat. "Călătoria fără viză nu trebuie să ducă la abuzuri asupra sistemului de azil", susţine ministrul federal de interne Hans-Peter Friedrich care recomandă reintroducerea vizelor. Pentru închiderea graniţelor pledează şi statele Benelux, Austria, Franţa sau Marea Britanie. În orice caz, britanicii ar putea introduce reguli noi cu mai multă uşurinţă faţă de restul ţărilor comunitare, explică Anneliese Baldaccini, reprezentant al organizaţiei Amnesty International deoarecere "Regatul Unit nu face parte din Schengen, deci se găseşte într-o altă poziţie".
Prea multe cereri
Majoritatea statelor UE, Islanda, Elveţia, Lichtenstein şi Norvegia aparţin spaţiului Schengen. Acordul cu acelaşi nume garantează libertatea de circulaţie fără controale la punctele de trecere a frontierei. În principiu, la intrarea într-o ţară Schengen, cetăţenii din spaţiul extracomunitar au nevoie de viză. În ultimii ani, însă, UE a relaxat regimul de vize pentru multe ţări. Astfel, începând din decembrie 2009, sârbii şi macedonenii nu mai sunt nevoiţi să îngroaşe cozile la reprezentanţele diplomatice occidentale. Totuşi, libera circulaţie a acestor cetăţeni ar putea fi îngrădită în curând din cauza numărului mare de cereri de azil înregistrate. În 2012, sârbii şi macedonenii au depus numai în Germania 7000 de dosare.
"În cazul statelor balcanice s-a mers pe o politică de eliminare a vizelor. Dar negocierile din prezent au în vedere introducerea unor noi clauze care ar îngrădi libertatea de circulaţie şi ar stipula obligativitatea vizelor. Este posibil ca noile demersuri să aibă legătură cu numărul mare de cereri de azil sosite din partea unor cetăţeni care, de fapt, nu au dreptul la aşa ceva", spune Yves Pascouau, coordonator al departamentului pentru probleme de migraţie al "European Policy Centre" de la Bruxelles.
Cine va fi afectat
Clauza de salvgardare asupra căreia discută, în prezent, Parlamentul European a fost recomandată, în 2011, de către Comisia Europeană. La următoarea reuniune a miniştrilor de interne, programată a se desfăşura pe 25 octombrie la Luxemburg, discuţiile se vor concentra în jurul aplicării clauzei care permite reintroducerea vizelor. "Cred că ideea folosirii acestui mecanism a apărut anul trecut când în Italia s-au refugiat numeroşi tunisieni care, de acolo, s-au îndreptat către alte ţări europene. Dar, de la o vreme încoace, în discuţie au intrat şi solicitanţii de azil din statele balcanice", afirmă Anneliese Baldaccini de la Amnesty International.
Criteriile pentru reintroducerea obligativităţii vizelor sunt deja stabilite. Dar cum se vor împăca viitoarele reglementări cu noul Sistem european de acordare a azilului ce urmează să fie transpus până la sfârşitul anului? Este necesar să facem deosebirea între legislaţia din domeniul azilului şi reglementările privind libertatea de circulaţie a persoanelor, susţine Yves Pascouau.
Observatorii sunt de părere că închiderea graniţelor va avea un efect direct şi asupra dreptului la azil. Organizaţiile pentru refugiaţi cred că afectaţi de noile reglementări vor fi în special romii din Serbia şi Macedonia. "Ne temem că vizele îi vor împiedica mai ales pe membrii minorităţilor etnice să călătorească liber. În ţările lor, aceşti oameni sunt discriminaţi şi ar avea dreptul la azil", spune Anneliese Baldaccini.
