Casa Albă a hotărât, în septembrie, să înlocuiască un proiect de scut antirachetă în Europa, centrat pe o ameninţare cu tiruri de rachete iraniene cu rază lungă de acţiune, cu un sistem care mai degrabă protejează aliaţii NATO împotriva unor tiruri balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune. "Unul dintre elementele (furnizate de) serviciile de informaţii care a contribuit la decizia (de a schimba sistemul de apărare antirachetă) a fost conştientizarea faptului că dacă Iranul ar fi lansat un atac cu rachete împotriva Europei, nu ar fi vorba de una sau două rachete şi nici măcar de doar câteva", a declarat Gates, într-o audiere la Senat. "Ar fi mai degrabă vorba despre o salvă, în care am putea avea de a face cu zeci sau chiar sute de rachete", a dat el asigurări, adăugând că susţine noul proiect, "capabil să protejeze trupele, bazele şi instalaţiile (americane) şi aliaţii din Europa".
Secretarul Apărării şi secretarul de Stat american, Hillary Clinton, au încercat joi să convingă Senatul că noul Tratat START de dezarmare nucleară nu ar slăbi planurile de apărare antirachetă ale Statelor Unite.
Noul Tratat START prevede importante reduceri ale arsenalelor nucleare ale Statelor Unite şi Rusiei. Moscova a anunţat însă că îşi rezervă dreptul de a se retrage din tratat, dacă Washingtonul continuă desfăşurarea de sisteme antirachetă în Europa de Est, într-o manieră care nu ar conveni Rusiei.
Iranul ameninţă UE cu represalii, după adoptarea unor noi sancţiuni
Iranul a avertizat că va răspunde cu fermitate Uniunii Europene, dacă aceasta continuă politica de sancţiuni privind programul nuclear controversat al Teheranului, relatează site-ul postului iranian Press TV. UE "se va confrunta cu un răspuns ferm şi adecvat al Iranului dacă îşi continuă politica de sancţiuni", a informat postul de limba engleză, evocând afirmaţii făcute joi de vicepreşedintele Ali Ahani faţă de secretarul de stat german pentru Afaceri externe, Wolf-Ruthart Born.
Acest oficial iranian consideră "dezamăgitoare şi inutilă" politica europeană, între diplomaţie şi sancţiuni, faţă de Iran. "Politica de sancţiuni faţă de Iran cu privire la programul său nuclear nu va ajuta la rezolvarea conflictelor, ci va antrena pagube pentru întreprinderile europene", a subliniat el.
UE a decis joi să adopte împotriva Iranului sancţiuni mai severe decât cele votate la 9 iunie de Consiliul de Securitate al ONU. Iniţiativa europeană a venit la 24 de ore după o decizie similară a SUA. Aceste sancţiuni nu vor împiedica Teheranul să îşi continue programul nuclear, a adăugat Ali Ahani, citat de agenţia oficială IRNA. Preşedintele Parlamentului, Ali Larijani, a afirmat la rândul său că Iranul ar putea lua în considerare "măsuri de retorsiune". "Dacă Europa adoptă sancţiuni, Iranul va lua în considerare măsuri de retorsiune", a afirmat acesta.
Secretarul Apărării şi secretarul de Stat american, Hillary Clinton, au încercat joi să convingă Senatul că noul Tratat START de dezarmare nucleară nu ar slăbi planurile de apărare antirachetă ale Statelor Unite.
Noul Tratat START prevede importante reduceri ale arsenalelor nucleare ale Statelor Unite şi Rusiei. Moscova a anunţat însă că îşi rezervă dreptul de a se retrage din tratat, dacă Washingtonul continuă desfăşurarea de sisteme antirachetă în Europa de Est, într-o manieră care nu ar conveni Rusiei.
Iranul ameninţă UE cu represalii, după adoptarea unor noi sancţiuni
Iranul a avertizat că va răspunde cu fermitate Uniunii Europene, dacă aceasta continuă politica de sancţiuni privind programul nuclear controversat al Teheranului, relatează site-ul postului iranian Press TV. UE "se va confrunta cu un răspuns ferm şi adecvat al Iranului dacă îşi continuă politica de sancţiuni", a informat postul de limba engleză, evocând afirmaţii făcute joi de vicepreşedintele Ali Ahani faţă de secretarul de stat german pentru Afaceri externe, Wolf-Ruthart Born.
Acest oficial iranian consideră "dezamăgitoare şi inutilă" politica europeană, între diplomaţie şi sancţiuni, faţă de Iran. "Politica de sancţiuni faţă de Iran cu privire la programul său nuclear nu va ajuta la rezolvarea conflictelor, ci va antrena pagube pentru întreprinderile europene", a subliniat el.
UE a decis joi să adopte împotriva Iranului sancţiuni mai severe decât cele votate la 9 iunie de Consiliul de Securitate al ONU. Iniţiativa europeană a venit la 24 de ore după o decizie similară a SUA. Aceste sancţiuni nu vor împiedica Teheranul să îşi continue programul nuclear, a adăugat Ali Ahani, citat de agenţia oficială IRNA. Preşedintele Parlamentului, Ali Larijani, a afirmat la rândul său că Iranul ar putea lua în considerare "măsuri de retorsiune". "Dacă Europa adoptă sancţiuni, Iranul va lua în considerare măsuri de retorsiune", a afirmat acesta.
