O investigaţie realizată de The Observer dezvăluie un aspect mai puţin cunoscut despre Google: implicarea activă a companiei în eliminarea conţinutului considerat „sensibil” la cererea guvernelor din întreaga lume. Deşi Google susţine că promovează transparenţa şi accesul liber la informaţie, realitatea arată că motorul său de căutare şi platformele asociate (YouTube, Google Drive şi Chrome) sunt folosite pentru a restricţiona accesul la materialele critice la adresa regimurilor politice autoritare.
Din 2011, Google a colaborat cu administraţiile a peste 150 de ţări pentru a şterge conţinut online. De la regimuri democratice la dictaturi internaţional sancţionate, compania a răspuns cererilor de eliminare din partea unor entităţi precum Partidul Comunist Chinez, Kremlinul, talibanii din Afganistan şi diverse structuri militare. Datele oficiale furnizate de Google arată că 5,6 milioane de materiale online au fost „marcate pentru eliminare” din cauza cererilor guvernamentale. Raportul de transparenţă al companiei, actualizat semestrial, indică o creştere semnificativă a cenzurii online, iar experţii atrag atenţia asupra impactului acesteia asupra libertăţii de exprimare.
Google susţine că elimină conţinut doar atunci când acesta încalcă drepturile de autor, confidenţialitatea, regulile de defăimare sau politicile interne ale companiei. Totuşi, investigaţia The Observer, citată de The Guardian, a scos la iveală practici netransparente, ridicând semne de întrebare cu privire la rolul real al Google în susţinerea propagandei de stat în anumite ţări. În ultimii patru ani, peste 60% din cererile de eliminare venite din Rusia au fost acceptate de Google. Agenţia oficială de cenzură a Kremlinului, Roskomnadzor, colaborează frecvent cu gigantul american pentru a restricţiona accesul la materiale incomode pentru regimul lui Vladimir Putin.
Printre conţinuturile eliminate la cererea autorităţilor ruse se numără: videoclipuri YouTube despre corupţia politicienilor ruşi, postări critice pe Blogger despre politica militară a Rusiei, imagini cu protestatarii ucraineni arzând steagul Rusiei şi mesaje de susţinere pentru Aleksei Navalnîi. În timpul alegerilor parlamentare din 2021, Google a şters şi aplicaţia Smart Voting a echipei lui Navalnîi, destinată să ajute alegătorii să voteze strategic împotriva partidului lui Putin.
În China, Ministerul Securităţii Publice a cerut eliminarea a peste 200 de videoclipuri de pe YouTube care conţineau acuzaţii de corupţie la adresa regimului de la Beijing. Google a fost acuzată că a sprijinit represiunea digitală a Partidului Comunist, eliminând profiluri online care imitau liderii politici chinezi pentru a ocoli cenzura.
Un alt aspect surprinzător al investigaţiei este colaborarea Google cu talibanii din Afganistan. În 2023, compania a primit 19 solicitări oficiale din partea autorităţilor afgane, o creştere de 180% faţă de anul precedent. Deşi Google nu a detaliat materialele eliminate, se ştie că talibanii au introdus noi legi împotriva „defăimării guvernului”, iar eliminările ar putea fi legate de acest tip de conţinut.
În plus, Google a fost acuzată de cenzurarea cererilor venite din Iran, sub conducerea Ayatollahului Ali Khamenei. În 2016, guvernul iranian a solicitat eliminarea a patru materiale considerate „hărţuitoare”, dar Google nu a specificat dacă a dat curs cererii.
Cercetătorii în drepturi digitale susţin că Google are o influenţă uriaşă asupra accesului la informaţie, dar operează într-un vid de reglementare. „Google decide ce conţinut rămâne online şi ce dispare, ridicând probleme serioase privind libertatea de exprimare şi dreptul publicului la informaţie”, avertizează Harriet Moynihan, cercetătoare la Chatham House.
Criticii susţin că, deşi Google publică Raportul de Transparenţă, informaţiile oferite sunt incomplete. Compania tinde să evidenţieze cazurile în care a refuzat cereri de eliminare, dar nu detaliază solicitările acceptate. În plus, Google nu explică ce criterii foloseşte pentru a decide ce conţinut elimină şi ce lasă online.
Surprinzător, şi guvernul american a adresat peste 12.000 de solicitări de eliminare între 2011 şi prezent. Majoritatea acestora au fost clasificate drept „conforme cu legile privind confidenţialitatea şi securitatea naţională”, dar Google a făcut publice detalii despre mai puţin de 40 dintre ele.
În raportul său oficial, Google recunoaşte că „guvernele încearcă adesea să elimine conţinut politic sub pretextul protejării drepturilor de autor sau al combaterii dezinformării”, dar susţine că analizează fiecare cerere înainte de a lua o decizie. Compania a avut şi conflicte cu Rusia din cauza cenzurii, iar în octombrie 2023, o instanţă rusă a amendat Google cu o sumă record de 20 de miliarde de dolari pentru restricţionarea accesului la canalele media de stat ruseşti pe YouTube.
Deşi Google a refuzat să elimine linkuri despre preşedintele chinez Xi Jinping la cererea Kremlinului în 2024, cazul subliniază controlul intens asupra informaţiilor în era digitală.
Investigaţia The Observer arată că Google, simbol al accesului la informaţie, joacă un rol activ în cenzurarea conţinutului la cererea guvernelor. Indiferent de ţara în care se află, compania decide în mod opac ce informaţii sunt accesibile publicului şi ce materiale sunt şterse, riscând astfel să devină un instrument de manipulare şi cenzură.
