Cheltuielile publice considerate secrete în bugetul Rusiei ar urma să se dubleze până în 2016, pentru a ajunge la un sfert din totalul cheltuielilor, a estimat, luni, Fondul Monetar Internaţional (FMI), care a făcut un apel către autorităţile ruse pentru mai multă transparenţă şi mai multe analize cu privire la riscurile bugetare, transmite Reuters.
Potrivit FMI, nivelul cheltuielilor ascunse în bugetul Rusiei a crescut în ultimii ani, în condiţiile în care mai multe domenii de cheltuieli sunt în prezent clasificate ca secrete, din motive ce ţin de securitatea naţională.
Anul trecut, cheltuielile secrete au reprezentat aproape 14% din totalul cheltuielilor, însă acestea sunt prognozate să crească până la 25% în 2016. Fondul nu a oferit cifre comparative pentru toate statele din G20, dar a subliniat că unele dintre ele considerate drept 'secrete' reprezintă mai puţin de un procent din totalul cheltuielilor bugetare.
Într-un raport de 80 de pagini, elaborat la cererea Ministerului rus de Finanţe, FMI precizează că rapoartele fiscale acoperă doar circa 60% din sectorul public, care este responsabil pentru mai mult de două treimi din economia Rusiei. FMI subliniază că rapoartele fiscale lasă pe dinafară mai multe firme de stat, cu datorii de cel puţin 127% din PIB în 2012.
FMI informează că sectorul public din Rusia era compus, anul trecut, din 81.954 de entităţi instituţionale, inclusiv 31.092 corporaţii publice. Din acestea din urmă, 308 sunt corporaţii pur guvernamentale şi peste 10.000 de companii sunt entităţi neprecizate controlate de guvern.
„Mărimea sectorului corporaţiilor publice şi lipsa de transparenţă cu privire la performanţele sale financiare creează un risc financiar semnificativ pentru guvern”, se arată în raportul elaborat de FMI.
Cele mai mari 26 de corporaţii publice aveau, în 2012, datorii în valoare de aproximativ 102% din PIB; comparativ cu o datorie guvernamentală de 11% din PIB.
„Înţelegerea poziţiei financiare a acestor companii şi a relaţiilor lor cu guvernul este critică pentru înţelegerea poziţiei financiare şi a sustenabilităţi sectorului public din Rusia”, consideră FMI.
Fondul precizează că cel mai mare risc la adresa finanţelor publice ale Rusiei provine din partea instabilităţii preţurilor la petrol şi gaze naturale, în condiţiile în care energia este responsabilă pentru mai mult de 20% din PIB, două treimi din exporturi şi o treime din veniturile guvernamentale ale Rusiei.
„Dată fiind volatilitatea preţurilor internaţionale la energie, nu este surprinzător că majorarea nominală a PIB-ului Rusiei şi creşterea veniturilor guvernamentale au fost unele din cele mai volatile din G20 în ultimul deceniu”, consideră FMI.
Instituţia financiară internaţională estimează că o reducere cu 10 dolari a preţului barilului de petrol sau o apreciere cu 10% a rublei ar creşte deficitul bugetar cu aproximativ un procent din PIB anul viitor. Dacă preţurile vor rămâne la nivelele actuale, veniturile guvernamentale din rezervele de petrol şi gaze naturale ar urma să scadă la aproximativ 0,5% din PIB, în 2063, de la 9% din PIB, în prezent.
