Uniunea Europeană abordează apropiatele alegeri din Grecia ca pe un referendum asupra rămânerii ţării în zona euro, opţiune până de curând de neînchipuit însă pe care, din cauza crizei, aproape nimeni nu mai are curajul să o excludă, semnalează EFE.
Mesajul transmis de Bruxelles alegătorilor greci de când s-au convocat alegerile a fost clar: 'Vrem ca Grecia să rămână în zona euro atât timp cât îşi respectă angajamentele', după cum a rezumat după ultimul summit comunitar preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.
Adică, Europa - atât pentru a nu termina cu ideea că procesul de integrare este ireversibil, cât şi de teama impactului unei rupturi în zona euro - vrea ca Grecia să continue să participe la moneda unică, însă pentru aceasta ea trebuie să-şi respecte angajamentele asumate în schimbul primirii sprijinului financiar.
Cel puţin acesta a fost mesajul public al instituţiilor europene, care, cu mai multă sau mai puţină disimulare, au făcut campanie în favoarea partidelor tradiţionale.
Bruxelles a insistat asupra faptului că sacrificiile pe care grecii sunt obligaţi să le facă pentru a îndeplini condiţiile puse de troică - Banca Centrală Europeană (BCE), Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) - şi a avea acces la finanţarea europeană sunt mult mai mici decât cele pe care le-ar avea de suportat în afara zonei euro.
Deşi Coaliţia Stângii Radicale (Syriza) insistă asupra faptului că dacă va ajunge la putere va miza pe rămânerea în zona euro, instituţiile europene - aproape totdeauna fără a numi formaţiunea lui Alexis Tsipras - au subliniat riscul ca din alegeri să rezulte un guvern care să anuleze angajamentele asumate şi să înrăutăţească şi mai mult situaţia, analiză pe care o împărtăşesc mai mulţi experţi.
„Dacă grecii vor vota într-un mod care să-i oblige să abandoneze euro, va fi un aşa haos încât ceea ce au suferit până acum li se va părea un fleac”, explică pentru EFE secretarul general al centrului de studii ”Friends of Europe”, Giles Merritt.
Potrivit vicepreşedintelui Comisiei pentru afaceri economice şi monetare a Parlamentului European, Pablo Zalba, nu există „nicio îndoială că Grecia nu va ieşi din zona euro”, pentru că aşa este „cel mai bine pentru toţi”. Într-o declaraţie pentru EFE, Pablo Zalba a subliniat că nu există „scepticism” în Europa faţă de ideea de a continua sprijinirea Greciei.
Totuşi, răbdarea faţă de Grecia în ţări precum Olanda, Finlanda sau Germania pare să se sfârşească puţin câte puţin.
Un sondaj de opinie efectuat în Germania în luna mai arăta că 73 % dintre cetăţenii acestei ţări susţin ideea ca Grecia să părăsească zona euro.
În pofida mai multor dezminţiri, în ultimele săptămâni s-au înmulţit ştirile despre pregătiri pentru o ieşire a Greciei din zona euro. Potrivit unor surse diplomatice, dacă la Atena nu se va forma un guvern care să menţină angajamentele europene, revenirea la drahmă ar putea fi o chestiune de câteva luni.
„Trebuie să ne pregătim pentru orice eventualitate electorală”. „Grecii sunt cei care vor vota, iar noi trebuie să respectăm această alegere democratică”, a declarat miercuri ministrul francez al economiei, Pierre Moscovici, întrebat într-o conferinţă de presă la Paris despre un eventual „vot-catastrofă pentru zona euro”, potrivit AFP.
Liderul Coaliţiei Stângii Radicale elene, Alexis Tsipras, şi-a luat marţi angajamentul să desfăşoare o „revoluţie paşnică” în Grecia şi să acţioneze în aşa fel încât programul impus ţării de FMI şi UE să aparţină 'istoriei' după alegerile parlamentare de duminică. Programul FMI-UE „face deja parte din trecut şi va aparţine definitiv istoriei cu începere de luni”, a declarat Alexis Tsipras, potrivit AFP, în cursul unei conferinţe de presă la Atena.
Liderul Noii Democraţii (ND), Antonis Samaras, a apreciat miercuri că schimbările din Europa îi oferă Greciei ocazia „să renegocieze” planul de austeritate impus de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, în cazul în care partidul său va câştiga scrutinul de la 17 iunie, potrivit France Presse. „Cred că avem de câştigat de pe urma schimbărilor din Europa”, a explicat el într-o conferinţă de presă, referindu-se la evoluţiile din Spania şi Franţa.
Mesajul transmis de Bruxelles alegătorilor greci de când s-au convocat alegerile a fost clar: 'Vrem ca Grecia să rămână în zona euro atât timp cât îşi respectă angajamentele', după cum a rezumat după ultimul summit comunitar preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.
Adică, Europa - atât pentru a nu termina cu ideea că procesul de integrare este ireversibil, cât şi de teama impactului unei rupturi în zona euro - vrea ca Grecia să continue să participe la moneda unică, însă pentru aceasta ea trebuie să-şi respecte angajamentele asumate în schimbul primirii sprijinului financiar.
Cel puţin acesta a fost mesajul public al instituţiilor europene, care, cu mai multă sau mai puţină disimulare, au făcut campanie în favoarea partidelor tradiţionale.
Bruxelles a insistat asupra faptului că sacrificiile pe care grecii sunt obligaţi să le facă pentru a îndeplini condiţiile puse de troică - Banca Centrală Europeană (BCE), Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) - şi a avea acces la finanţarea europeană sunt mult mai mici decât cele pe care le-ar avea de suportat în afara zonei euro.
Deşi Coaliţia Stângii Radicale (Syriza) insistă asupra faptului că dacă va ajunge la putere va miza pe rămânerea în zona euro, instituţiile europene - aproape totdeauna fără a numi formaţiunea lui Alexis Tsipras - au subliniat riscul ca din alegeri să rezulte un guvern care să anuleze angajamentele asumate şi să înrăutăţească şi mai mult situaţia, analiză pe care o împărtăşesc mai mulţi experţi.
„Dacă grecii vor vota într-un mod care să-i oblige să abandoneze euro, va fi un aşa haos încât ceea ce au suferit până acum li se va părea un fleac”, explică pentru EFE secretarul general al centrului de studii ”Friends of Europe”, Giles Merritt.
Potrivit vicepreşedintelui Comisiei pentru afaceri economice şi monetare a Parlamentului European, Pablo Zalba, nu există „nicio îndoială că Grecia nu va ieşi din zona euro”, pentru că aşa este „cel mai bine pentru toţi”. Într-o declaraţie pentru EFE, Pablo Zalba a subliniat că nu există „scepticism” în Europa faţă de ideea de a continua sprijinirea Greciei.
Totuşi, răbdarea faţă de Grecia în ţări precum Olanda, Finlanda sau Germania pare să se sfârşească puţin câte puţin.
Un sondaj de opinie efectuat în Germania în luna mai arăta că 73 % dintre cetăţenii acestei ţări susţin ideea ca Grecia să părăsească zona euro.
În pofida mai multor dezminţiri, în ultimele săptămâni s-au înmulţit ştirile despre pregătiri pentru o ieşire a Greciei din zona euro. Potrivit unor surse diplomatice, dacă la Atena nu se va forma un guvern care să menţină angajamentele europene, revenirea la drahmă ar putea fi o chestiune de câteva luni.
„Trebuie să ne pregătim pentru orice eventualitate electorală”. „Grecii sunt cei care vor vota, iar noi trebuie să respectăm această alegere democratică”, a declarat miercuri ministrul francez al economiei, Pierre Moscovici, întrebat într-o conferinţă de presă la Paris despre un eventual „vot-catastrofă pentru zona euro”, potrivit AFP.
Liderul Coaliţiei Stângii Radicale elene, Alexis Tsipras, şi-a luat marţi angajamentul să desfăşoare o „revoluţie paşnică” în Grecia şi să acţioneze în aşa fel încât programul impus ţării de FMI şi UE să aparţină 'istoriei' după alegerile parlamentare de duminică. Programul FMI-UE „face deja parte din trecut şi va aparţine definitiv istoriei cu începere de luni”, a declarat Alexis Tsipras, potrivit AFP, în cursul unei conferinţe de presă la Atena.
Liderul Noii Democraţii (ND), Antonis Samaras, a apreciat miercuri că schimbările din Europa îi oferă Greciei ocazia „să renegocieze” planul de austeritate impus de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, în cazul în care partidul său va câştiga scrutinul de la 17 iunie, potrivit France Presse. „Cred că avem de câştigat de pe urma schimbărilor din Europa”, a explicat el într-o conferinţă de presă, referindu-se la evoluţiile din Spania şi Franţa.
