Preşedintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi a ratificat recent o lege ce interzice militarilor activi şi trecuţi în rezervă să candideze la preşedinţie sau parlament fără aprobarea armatei, informează France Presse, citat de Agerpres.
Modificarea legislativă intervine în timp ce egiptenii au votat covârşitor anul trecut într-un referendum în favoarea amendamentelor constituţionale ce ar permite preşedintelui Sisi, el însuşi fost mareşal ales în 2014 şi reales în 2018, să rămână la putere până în 2030.
"Ofiţerii activi şi cei al căror serviciu în forţele armate s-a încheiat nu au voie să candideze la alegerile pentru preşedinţie, parlament sau consilii locale fără aprobarea Consiliului Suprem al Forţelor Armate (CSFA)", scrie cotidianul de limbă engleză The Egyptian Gazette.
Până acum, membrilor armatei li s-a permis să ducă o carieră politică, cu condiţia doar să renunţe la locurile lor de muncă sau să se pensioneze.
CSFA, o entitate puternică în fruntea armatei, este condusă de Sisi din 2014.
În afară de o scurtă paranteză în urma revoltei populare din ianuarie-februarie 2011, care l-a înlăturat pe preşedintele Hosni Mubarak, Egiptul a fost condus din 1952 de militari.
Armata, portretizată ca protector al poporului, este omniprezentă în societate şi rolul ei a crescut în ultimii ani în economia egipteană.
Actualul preşedinte a venit la putere în 2013 după ce l-a destituit pe Mohamed Morsi, singurul şef de stat egiptean civil şi ales democratic.
La alegerile prezidenţiale din 2018, cei mai serioşi adversari ai lui Sisi au fost fie arestaţi, fie descurajaţi. Fostul şef de stat major Sami Anan a fost arestat după ce şi-a anunţat candidatura. El a fost eliberat la sfârşitul anului 2019, după mai bine de un an şi jumătate de detenţie.
