Grecia cheltuieşte peste un miliard de euro pe două submarine din Germania, intenţionează să achiziţioneze şase fregate şi 15 elicoptere militare din Franţa, iar în ultimii ani a cumpărat peste douăzeci de avioane F16 din Statele Unite, în valoare de peste 1,5 miliarde de euro. Aceste contracte militare demonstrează cum Germania şi alţi creditori ai Atenei au beneficiat într-o oarecare măsură de nechibzuinţa acesteia.
Grecia, care are o populaţie de doar 11 milioane de locuitori, este principalul importator de arme convenţionale din Europa, situându-se pe locul al cincilea în lume, după China, India, Emiratele Arabe Unite şi Coreea de Sud. Cheltuielile sale militare sunt cele mai mari din Uniunea Europeană ca procent din PIB. Acestea reprezintă unul dintre factorii cau au condus la creşterea exorbitantă a datoriei sale naţionale.
În mai, departamentul pentru infracţiuni economice din Grecia a început investigarea tuturor contractelor de armament din ultimul deceniu - în valoare totală de 16 miliarde de euro - pentru a stabili dacă Atena a plătit prea mult sau a cumpărat echipament care nu îi era necesar.
Totodată, procurorii germani anchetează oficialii greci au primit mită în legătură cu afacerea submarinelor. În mai, directorul executiv al companiilor germane care contribuie la construcţia de submarine, Ferrostaal AG, a demisionat.
Înrăutăţirea relaţiilor cu Turcia a contribuit la creşterea cheltuielilor Greciei pentru achiziţionarea de armament. Astfel, descoperirea unor resurse petroliere în nordul Mării Egee şi neînţelegerile cu privire la apele teritoriale şi spaţiul aerian au devenit sursa unor numeroase altercaţii între cele două ţări, care în 1996 erau pe punctul de a intra în război din cauza unui incident legat de o navă tucă ce naviga în jurul unei insule greceşti nelocuite. La sfârşitul acelui an, Grecia a anunţat un program pe zece ani de modernizare a serviciilor sale armate, în valoare de aproximativ 17 miliarde de dolari.
Grecia, care are o populaţie de doar 11 milioane de locuitori, este principalul importator de arme convenţionale din Europa, situându-se pe locul al cincilea în lume, după China, India, Emiratele Arabe Unite şi Coreea de Sud. Cheltuielile sale militare sunt cele mai mari din Uniunea Europeană ca procent din PIB. Acestea reprezintă unul dintre factorii cau au condus la creşterea exorbitantă a datoriei sale naţionale.
În mai, departamentul pentru infracţiuni economice din Grecia a început investigarea tuturor contractelor de armament din ultimul deceniu - în valoare totală de 16 miliarde de euro - pentru a stabili dacă Atena a plătit prea mult sau a cumpărat echipament care nu îi era necesar.
Totodată, procurorii germani anchetează oficialii greci au primit mită în legătură cu afacerea submarinelor. În mai, directorul executiv al companiilor germane care contribuie la construcţia de submarine, Ferrostaal AG, a demisionat.
Înrăutăţirea relaţiilor cu Turcia a contribuit la creşterea cheltuielilor Greciei pentru achiziţionarea de armament. Astfel, descoperirea unor resurse petroliere în nordul Mării Egee şi neînţelegerile cu privire la apele teritoriale şi spaţiul aerian au devenit sursa unor numeroase altercaţii între cele două ţări, care în 1996 erau pe punctul de a intra în război din cauza unui incident legat de o navă tucă ce naviga în jurul unei insule greceşti nelocuite. La sfârşitul acelui an, Grecia a anunţat un program pe zece ani de modernizare a serviciilor sale armate, în valoare de aproximativ 17 miliarde de dolari.
