Drogurile consumate în Europa sunt din ce în ce mai nocive pentru sănătate, potrivit unui raport anual difuzat de Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT), relatează AFP.
Raportul menţionează că în 2013 s-a înregistrat „o creştere a epidemiei de HIV” la utilizatorii de droguri în Grecia şi România şi semnalează probleme persistente în unele ţări baltice care „compromit reculul pe termen lung a numărului de noi cazuri de HIV în Europa”.
Peste 80 milioane de europeni, un sfert din populaţia adultă din UE, au consumat un drog ilicit într-un moment din viaţa lor, se arată în raportul difuzat la Lisabona.
În pofida unor „progrese obţinute” în materie de sănătate publică, se remarcă „evoluţii preocupante înregistrate în unele ţări” şi „apariţia de noi ameninţări”, a afirmat Wolfgang Götz, director al OEDT.
Astfel, „noi substanţe psihoactive” de sinteză (NPS sau „noi droguri”), nereglementate prin dreptul internaţional pentru că sunt insuficient cunoscute, „apar fără încetare pe piaţa drogurilor”, unde încearcă să imite, chiar să înlocuiască drogurile reglementate, menţionează raportul.
Produse în laboratoare clandestine europene sau importate din China şi India, ele sunt deseori vândute pe internet, ca „droguri legale” sau „produse chimice destinate cercetării” (cercetare medicală).
Cu 81 de noi droguri detectate în 2013, sistemul de alertă preventivă european (EWS) cunoaşte „o presiune crescută”, menţionează OEDT. În total, acesta supraveghează peste 350 de substanţe psihoactive, de obicei suspectate că provoacă intoxicări sau chiar decesul. Acesta este exemplul MDPV, component principal al drogului numit „sare de baie”, suspectat că ar fi cauzat 99 de decese mai ales în Finlanda şi Marea Britanie.
Dar efectele lor foarte puternice nu necesită decât slabe concentraţii în sânge şi sunt uneori aproape nedetectabile în caz de deces. Mai ales, „cantităţi infime pot fi utilizate pentru a produce doze multiple. Noi începem cu greu să înţelegem consecinţele viitoare ale acestei evoluţii pentru sănătatea publică şi controlul drogurilor”, a avertizat Götz.
Chiar dacă în general numărul deceselor legate de consumul de droguri este în scădere în Europa (6.100 de decese prin supradoză în 2012 faţă de 6.500, în 2011), în unele ţări (Estonia, Norvegia, Irlanda, Suedia şi Finlanda) s-a înregistrat o creştere alarmantă a numărului de decese prin supradoză, menţionează raportul.
Heroina, al cărei consum este în declin, este încă implicată în numeroase cazuri de supradoză, dar rata deceselor legate de acest drog este în general în scădere. Dimpotrivă, cazurile de mortalitate legate de opiaceele de sinteză care înlocuiesc heroina sunt în creştere în anumite ţări. În ceea ce priveşte cocaina, consumul acestui drog este stabil, cu tendinţe de scădere şi s-au înregistrat peste 500 de decese în 19 ţări, în cursul anului 2012.
O altă preocupare, utilizarea de metamfetamină, limitată la Republica Cehă şi Slovacia, pare să se extindă, în special în Germania, Grecia, Cipru, în Letonia şi în Turcia, cu practici de consum de risc.
OEDT menţionează de asemenea o reapariţie a prafului şi pilulelor de ecstasy dozate puternic în mai multe ţări europene.
Pentru canabis, cel mai consumat drog în Europa — cu un consum global stabil sau în scădere — se semnalează o creştere a conţinutului de principiu activ (THC), fie că este vorba de haşiş, în majoritate importat din Maroc, dar şi pentru iarbă, a cărei producţie locală este în creştere în numeroase ţări.
