Preşedintele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Koen Lenaerts, a afirmat recent, după întâlnirea cu judecătorii Curţii Constituţionale a României, că doreşte ca dreptul UE să fie aplicat în mod corect şi subliniază că acest lucru poate fi realizat doar în justiţii independente şi imparţiale.
"Am exprimat dorinţa ca dreptul Uniunii Europene să fie aplicat în mod corect. Acest lucru se poate realiza doar prin existenţa unor judecători şi a unei justiţii independente şi imparţiale. Judecătorii nu cooperează doar cu judecătorii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ci trebuie să coopereze la nivel naţional între ei", a declarat Koen Lenaerts, după întâlnirea cu judecătorii Curţii Constituţionale, potrivit traducerii oficiale asigurate de organizatori.
El a arătat că Uniunea Europeană aduce un plus de valoare faţă de statele membre, care altfel ar acţiona în mod izolat.
"Dreptul Uniunii Europene se doreşte a fi un drept comun aplicabil în toate statele Uniunii Europene. Noi toţi împărţim responsabilitatea de a face Uniunea Europeană să funcţioneze. Toţi trebuie practic să lucrăm pentru a pune în aplicare principiul unităţii în diversitate. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este un garant al faptului că dreptul Uniunii Europene se aplică la fel pentru tot, indiferent despre care stat membru este vorba, pentru că acest drept al Uniunii Europene reprezintă unica garanţie pentru ca statele membre să fie într-adevăr egale în faţa dreptului Uniunii Europene. Dreptul Uniunii Europene include multe domenii, multe domenii care au fost încredinţate Uniunii Europene de către statele membre, pentru că Uniunea Europeană aduce un plus de valoare faţă de statele membre, care altfel ar acţiona în mod izolat, pentru că noi toţi facem parte dintr-un spaţiu comun în care nu există frontiere, iar chestiuni legate de drept penal, de dreptul familiei sau de dreptul succesiunilor, pentru a da câteva exemple, deşi ţin de dreptul naţional, ele acum includ şi aspecte care ţin de dreptul Uniunii Europene, care reprezintă o sursă de drept pentru dreptul naţional", a precizat Lenaerts.
Întrebat dacă media cauzelor României aflate pe rolul Curţii de Justiţie a UE este mai mare ca a celorlalte state, Lenaerts a răspuns că sunt aproximativ 150 întrebări preliminare, dar una dintre ele, respectiv cea adresată de Curtea Constituţională a României privind căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex, "va avea o importanţă crucială pentru întreaga Europă".
"În ceea ce priveşte numărul de cauze pe an, media la Curtea de Justiţie este de 700. În 2017, încă nu suntem la sfârşitul anului, au fost deja înregistrate peste 600 de cauze, deci, probabil, totalul se va situa tot în jurul aceleiaşi cifre. România transmite un număr considerabil de întrebări preliminare care vizează diferite domenii. Din cele 148 de cauze înregistrate pe rolul nostru în care limba de procedură este limba română, mare parte dintre acestea vizează întrebări preliminare. Una dintre ele a fost adresată chiar de Curtea Constituţională a României şi va fi o hotărâre care va avea o importanţă crucială pentru întreaga Europă. O astfel de întrebare preliminară arată că dreptul Uniunii Europene este în mâinile statelor membre fără a avea vreo importanţă dacă vorbim de state membre noi sau state membre mai vechi. O întrebare bună poate să vină de la Bucureşti sau poate să vină de la Berlin, la fel de bine poate să vină de la oricare instanţă naţională", a spus preşedintele CJUE.
Koen Lenaerts a arătat că dintre cele 700 de cauze înregistrate pe an, peste 400 sunt întrebări preliminare.
"Trebuie spus că din această cifră de aproximativ 700 de cauze pe an, în jur de 450 — 500 reprezintă întrebări preliminare adresate de instanţele naţionale. Sunt foarte importante deciziile CJUE, pentru că hotărârile acestea au consecinţe foarte importante şi trebuie subliniat că ele sunt rezultatul întrebărilor adresate de către colegii noştri de la nivel naţional şi insist asupra acestei egalităţi între noi şi colegii de la nivel naţional", a menţionat Lenaerts.
Judecătorii CCR s-au întâlnit luni cu o delegaţie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, compusă din preşedintele Koen Lenaerts şi judecătorul Camelia Toader, la invitaţia instanţei constituţionale naţionale. În cadrul întrevederii au fost discutate teme precum evoluţii recente ale jurisprudenţei Curţii Constituţionale a României, relaţia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu instanţele constituţionale naţionale şi efectul hotărârilor Curţii de Justiţie a UE în plan naţional.
Curtea Constituţională a României a discutat în mai multe rânduri excepţia de neconstituţionalitate referitoare la recunoaşterea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex încheiate în străinătate. Preşedintele Curţii, Valer Dorneanu, a explicat că amânarea unei decizii a fost luată pentru că judecătorii vor o analiză aprofundată, precum şi pentru că vor adresa întrebări preliminare Curţii Europene de Justiţie.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către un cuplu de homosexuali, format dintr-un român şi un american, la Judecătoria Sectorului 5, după ce Inspectoratul General pentru Imigrări al României a refuzat să îi acorde cetăţeanului american drept de reşedinţă. Judecătoria a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a trimis-o către Curtea Constituţională.
Cuplul de homosexuali s-a căsătorit la Bruxelles în 2010 şi, ulterior, a contestat în instanţele din România faptul că o căsătorie între două persoane de acelaşi sex nu este recunoscută pe teritoriul ţării noastre. Cuplul consideră că refuzul autorităţilor din România de a recunoaşte relaţia de familie dintre soţi îi împiedică pe cei doi să se stabilească în România, având în vedere că dreptul la rezidenţă se acordă exclusiv membrilor familiei.
La 20 iulie 2016, Curtea Constituţională s-a pronunţat pe o temă apropiată, dând aviz pozitiv iniţiativei cetăţeneşti de revizuire a Constituţiei, aparţinând Coaliţiei pentru Familie, prin care se propune ca definiţia familiei să apară explicit în Constituţie ca fiind uniunea dintre un bărbat şi o femeie. Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, preciza, la acel moment, că instanţa nu s-a pronunţat pe fond, ci doar a verificat dacă iniţiativa respectă limitele revizuirii constituţionale.
