Înainte de izbucnirea crizei economice în Uniunea Europeanã, bãncile greceºti erau un factor important în finanþarea activitãþilor din Balcani. Peste 1900 de filiale ale bãncilor greceºti, cu 23.000 de angajaþi, existau în aceastã regiune. În total, capitalul vehiculat de acestea se ridica la 70 de miliarde de euro. Suma reprezenta 15% din capitalul de bazã al bãncilor din Balcani, un sprijin vital pentru economiile þãrilor din zonã, care se alimentau cu credite de la aceste bãnci. Doar capitalul institutelor financiare austriace ºi italiene era mai mare.
Între timp, lucrurile s-au schimbat radical: Grecia suferã de cinci ani de pe urma unei grave crize economico-financiare. Potrivit lui Franz-Lothar Altmann, profesor de Studii Europene la Universitatea Bucureºti, chiar dacã filialele externe erau profitabile, bãncile greceºti au fost strânse cu uºa de situaþia de acasã, ceea ce le-a obligat sã-ºi retragã fondurile din strãinãtate. "În acest fel, criza creditelor din þãrile balcanice a fost accentuatã", spune profesorul.
Legãtura strânsã dintre UE ºi Balcanii de vest
Regiunea mai are însã o problemã, pentru cã resimte direct efectele crizei din UE. Motivul este dependenþa economicã de blocul comunitar. Douã treimi din schimburile comerciale ale þãrilor din vestul Balcanilor se realizeazã cu Uniunea. Exporturile în scãdere spre UE, reducerea investiþiilor strãine ºi a fondurilor trimise acasã de imigranþii din Uniune au condus la prãbuºirea conjuncturii economice în regiune. Consecinþele pentru locuitorii Balcanilor de vest sunt dezastruoase. O treime dintre aceºtia se confruntã cu sãrãcia, ºomajul a atins cote întâlnite în prezent doar în Grecia, emigraþia s-a intensificat.
Tocmai acest scenariu dorea regiunea sã-l evite atunci când s-a orientat spre UE. Acum însã, Uniunea ºi-a exportat criza pânã în Balcani, declarã Milica Deleviæ, secretar general adjunct al Bãncii Europene pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare de la Bruxelles. Afirmaþia sa, rostitã la o conferinþã internaþionalã a Societãþii Europa de Est ºi a Fundaþiei Friedrich Ebert nu a fost contrazisã de nimeni.
Deleviæ a mai spus cã actuala crizã a fãcut ca Uniunea sã se concentreze doar pe combaterea propriilor probleme economice, ceea ce împiedicã blocul comunitar sã se mai ocupe ºi cu altceva. Balcanii de vest nu au cum sã influenþeze acest proces, dar pot folosi actuala situaþie ca pe o oportunitate pentru reforme structurale. Efectele crizei importate sunt atât de puternice pentru cã regiunea suferã de pe urma deficitelor. Privatizarea stagneazã în multe þãri, sistemele de protecþie socialã sunt ineficiente, birocraþia ºi politica se opun schimbãrilor.
UE ar trebui sã impunã standarde mai stricte
Prosperitatea economicã depinde ºi de un nivel ridicat al educaþiei. Tocmai acesta este însã în vestul Balcanilor scãzut, în comparaþie cu vestul Europei, crede Gerald Knaus, preºedintele think-tank-ului "European Stability Initiative". Numãrul mare de universitãþi nou-înfiinþate în aceste þãri dupã cãderea comunismului nu a ajutat la ridicarea nivelului educaþional.
Într-o situaþie similarã se aflã ºi pregãtirea profesionalã. ªcolile de meserii din vestul Balcanilor sunt considerate aproape peste tot drept "ºcoli pentru rataþi". Knaus aratã cã educaþia ºi pregãtirea profesionalã ar trebui sã se adapteze la nevoile din economie ºi de pe piaþa muncii. Ceea ce presupune însã ca liderii politici ºi elitele din Educaþie sã planifice direcþia pe care þara lor ar trebuie sã o urmeze pe termen mediu ºi lung, în 10-15 ani. Aceastã viziune lipseºte însã, potrivit sociologului.
În numeroasele discuþii purtate în regiune, Gerald Knaus a dobândit impresia cã nu doar elita politicã, ci ºi administraþia a adoptat o atitudine anti-investitori. Ceea ce nu contribuie la atragerea acestora în proiecte din Balcani. Este valabil ºi pentru oameni de afaceri originari din regiune, care se aflã în prezent în strãinãtate. Ei nu par dispuºi sã accepte riscurile de a investi, de exemplu, în industria forestierã din Bosnia, în cea textilã din Albania sau în industria alimentarã în Macedonia.
Un rol important în schimbarea acestei stãri de fapt l-ar putea juca UE, crede Knaus. Uniunea ar trebui sã defineascã mult mai clar ce aºteaptã de la o administraþie pentru ca aceasta sã funcþioneze la nivel european. Rapoartele de þarã întocmite anual de Comisia Europeanã ar trebui sã fie de asemenea mai concrete ºi mai critice. O astfel de abordare nu ar însemna cã UE priveºte de sus þãrile balcanice; din contrã, le-ar putea ajuta sã construiascã economii mai competitive, orientate spre export.
