Consiliul Uniunii Europene a adoptat recent o decizie care stabileşte că România nu a reuşit să ia măsuri eficiente pentru a corecta o abatere bugetară semnificativă, se arată într-un comunicat emis după reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare al Uniunii Europene (ECOFIN), ce a avut loc la Bruxelles, în perioada 4 - 5 decembrie 2017.
A fost emisă o nouă recomandare, prin care s-a revizuit recomandarea adresată anterior României de către UE, în temeiul "procedurii de abatere semnificativă".
Oficialii UE consideră că "România este responsabilă pentru o abatere semnificativă de la traiectoria stabilită pentru ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu".
Obiectivul bugetar pe termen mediu şi procedura de abatere semnificativă fac parte din latura preventivă a Pactului de Creştere şi Stabilitate, cadrul de reglementare fiscală al UE. Latura preventivă se concentrează pe echilibrele structurale şi, prin urmare, izolează impactul acţiunilor guvernamentale discreţionare şi cheltuielile cu plăţile dobânzilor.
Conform prognozelor de toamnă ale Comisiei Europene, soldul structural al României ar urma să se deterioreze cu 1,1% din PIB în 2017. Această evoluţie este contrară recomandării Consiliului UE din iulie 2017, ce vizează îmbunătăţirea soldului cu 0,5% din PIB.
Riscul este ca această deteriorare să genereze un deficit estimat la 3,3% din PIB pentru 2017, peste plafonul UE, ceea ce va necesita includerea României în procedura de deficit excesiv, conform reglementărilor Pactului de Creştere şi Stabilitate.
Mai mult, creşterea cheltuielilor guvernamentale primare nete ale României s-a ridicat la 4,9% din PIB în 2017, mult peste plafonul de 3,3% stabilit de Consiliu, care cere măsuri pentru asigurarea unei creşteri nominale a cheltuielilor guvernamentale primare nete nu mai mare de 3,3% în 2018, reprezentând o ajustare structurală de cel puţin 0,8% din PIB. Consiliul recomandă ca orice câştiguri neaşteptate să fie utilizate pentru reducerea deficitului, iar măsurile de consolidare bugetară să asigure o îmbunătăţire de durată în echilibrul structural al cheltuielilor guvernamentale.
Consiliul a stabilit un termen limită, 15 aprilie 2018, pentru ca România să prezinte un raport privind acţiunile întreprinse ca răspuns la recomandarea revizuită
În vara acestui an, Comisia Europeană a adresat României un avertisment cu privire la existenţa unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu şi a recomandat Consiliului să adopte un document prin care să i se impună României să ia măsurile necesare în 2017 în vederea corectării acestei abateri semnificative.
Potrivit documentului transmis de CE, în 2018, ţinând cont de situaţia sa fiscală, România ar urma să facă ajustări suplimentare pentru a atinge obiectivul său bugetar pe termen mediu, de realizare a unui deficit structural de 1% din PIB. Conform Pactului de Creştere şi Stabilitate, ajustarea se va translata în cerinţa unei rate nominale de creştere a cheltuielilor guvernamentale primare care să nu depăşească 4,3%, care ar corespunde unei ajustări structurale de 0,5% din PIB.
Conform previziunilor economice de toamnă publicate de Executivul comunitar, în România, deficitul public ar urma să ajungă la 3% din PIB în 2017, pentru ca în 2018 să se agraveze şi mai mult până la 3,9% din PIB şi să ajungă la 4,1% în 2019.
Ministrul Finanţelor Publice, Ionuţ Mişa, a dat asigurări la Bruxelles că România se angajează să ia măsurile necesare pentru a nu depăşi pragul de deficit bugetar de 3% din PIB şi îşi propune să reducă deficitul structural, în paralel cu implementarea reformelor prevăzute în programul de guvernare.
"În legătură cu recomandarea primită de România (privind corectarea abaterii semnificative de la ajustarea deficitului structural — n. r.), ministrul Finanţelor Publice, Ionuţ Mişa, a arătat că România se angajează să ia măsurile necesare pentru a nu depăşi pragul de deficit bugetar de 3% din PIB. Referitor la anul 2017, oficialul român a menţionat că deja prognoza de toamnă a Comisiei Europene confirmă angajamentul Guvernului României de a rămâne în braţul preventiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere. Pentru anul 2018, proiectul de buget propus menţine deficitul bugetar sub 3%, iar România îşi propune să ia măsuri de reducere a deficitului structural în paralel cu implementarea reformelor prevăzute în programul de guvernare", se spune în comunicatul MFP.
Agenda ECOFIN a inclus teme precum consolidarea Uniunii Bancare, respectiv propunerea de Regulament privind înfiinţarea unei scheme europene de garantare a depozitelor, pachetul legislativ referitor la măsuri de reducere a riscurilor în sectorul financiar-bancar, precum şi situaţia creditelor neperformante; cooperarea administrativă în domeniul TVA, concluziile Consiliului privind "Lista UE a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale'; decizii ale Consiliului privind implementarea Pactului de Stabilitate şi Creştere, incluzând recomandarea revizuită pentru România pentru corectarea abaterii semnificative de la ajustarea deficitului structural; Semestrul European 2018.
