Aproape 159.000 de hectare au fost despădurite în Columbia anul trecut, o suprafaţă echivalentă cu cea a unui oraş cu peste 12 milioane de locuitori, precum megalopolisul brazilian Sao Paulo, potrivit unui raport oficial publicat recent şi citat de agenţia AFP, informează Agerpres.
Deşi suprafaţa defrişată se menţine semnificativă în această ţară, ea a scăzut cu 19% în comparaţie cu anul 2018.
Aceasta este ''o veste bună'', a declarat Yolanda Gonzalez, director în cadrul Institutului de Hidrologie, Meteorologie şi Studii de Mediu (IDEAM) în timpul prezentării acestui raport.
În 2019, 158.894 hectare de pădure au fost distruse în Columbia, faţă de 197.159 hectare în 2018 şi de 219.173 hectare în 2017.
''Am reuşit să controlăm o tendinţă din ce în ce mai mare de defrişare'', a declarat viceministrul Mediului şi Dezvoltării, Maria Claudia Garcia, la o conferinţă de presă virtuală, subliniind ''o reducere de 29%'' între 2017 şi 2019.
Potrivit raportului, 62% dintre pădurile distruse în 2019 se aflau în Pădurea Amazoniană, cea mai vastă pădure tropicală de pe planetă, care se întinde pe nouă ţări, dintre care Brazilia, Columbia, Peru, Ecuador şi Venezuela.
Cele mai afectate departamente columbiene sunt Caqueta, Meta şi Guaviare (centru-sud), fostă fortăreaţă a gherilelor FARC (Forţele Armate Revoluţionare din Columbia), care au semnat un acord de pace în 2016.
Coasta Pacificului a fost afectată, de asemenea, de un nivel semnificativ de defrişare, cu 14.120 de hectare distruse în 2019, aproape dublu prin comparaţie cu anul precedent, un fenomen pe care viceministrul l-a pus pe seama ''unei intensificări a extracţiei miniere ilegale'' .
În restul ţării, principalii factori ai defrişărilor sunt extinderea terenurilor agricole, tăierea ilegală a copacilor, creşterea animalelor şi a plantaţiilor de specii cu conţinut narcotic care, potrivit ONU, au ajuns la 154.000 de hectare în 2019 în această regiune, principal producător mondial de cocaină.
Columbia, ţara cu cea mai mare biodiversitate de pe planetă după Brazilia, s-a angajat să reducă rata de defrişare până la zero până în 2030, însă experţii se îndoiesc că va reuşi.
