Ar trebui Crimeea să reaparţină Rusiei sau nu? În opinia occidentului, de vină pentru escaladarea conflictului ucrainean este Kremlinul. Totuşi, între timp, se aud şi multe voci care acuză Vestul.
Timp de zece ani, social-democratul Günter Verheugen a fost comisar european. Cunoaşte bine atât scena politică internaţională cât şi nuanţele fine ale diplomaţiei. Însă nici urmă de diplomaţie într-un recent interviu acordat postului Deutschlandfunk. În opinia sa, Kremlinul îşi apără interesele. Iar factorii de decizie de la Bruxelles şi Washington se fac vinovaţi de evoluţia situaţiei în Ucraina.
Verheugen nu este singurul de această părere. Tot mai mulţi analişti reproşează occidentului eşecuri în politica faţă de Rusia. Aceştia spun la unison că Moscova ar fi trebuit ascultată mai devreme.
Înţelegere faţă de Rusia? O atitudine complet nouă. Şi în cazul crizei din Ucraina a funcţionat veşnica regulă: jurnaliştii şi analiştii occidentali au arătat cu degetul către Moscova. Se spune că numai Putin ar fi de vină. Totuşi, în Germania s-au ivit şi multe voci "cu greutate" care n-au dorit să se lase contaminate de convingerea majorităţii. De această parte a baricadei, alături de Günter Verheugen, se găseşte şi vicepreşedintele formaţiunii CDU, Armin Laschet. În paginile publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), politicianul conservator a vorbit despre un "curent populist anti-Putin" în Germania, criticând lipsa unei culturi a dezbaterilor în politica externă. În plus, occidentul e prea concentrat pe sine, afirmă Laschet: "Chiar dacă referendumul din peninsulă şi politica Moscovei faţă de Crimeea încalcă dreptul internaţional, atunci când întreţii o relaţie politică externă trebuie să te pui şi în locul partenerului."
"FPÖ a fost o nimica toată"
Directorul Formului Ruso-German, Alexander Rahr, este de părere că Vestul a subestimat situaţia. Rahr se referă mai ales la poziţia occidentului faţă de protestele din Ucraina: "Convins că asistă la o revoluţie democratică, Vestul s-a bazat numai pe acţiunile opoziţiei ucrainene."
Faptul că nu numai forţele democratice au fost cele care au dat aripi mişcării din Ucraina a devenit evident prin implicarea partidului Svoboda în coordonarea protestelor.
Günter Verheugen consideră că prin prezenţa acestei formaţiuni în noua coaliţie guvernamentală de la Kiev a fost încălcat un tabu. Partidul Svoboda menţine contacte strânse cu formaţiunea de extremă dreapta NPD. În opinia politicianului social-democrat, acceptarea într-un guvern a unor fascişti a fost o greşeală gravă. Svoboda propagă ură: ură contra evreilor, contra polonezilor şi, nu în ultimul rând, contra ruşilor. Pentru a expune dubla morală a europenilor faţă de reprezentanţii dreptei, Verheugen a făcut o paralelă cu formaţiunea populistă şi xenofobă FPÖ (Austria). La sfârşitul anilor 90, prin discursuri populiste, FPÖ a dat peste cap politica europeană. "Comparativ cu Svoboda, FPÖ - pe atunci sub conducerea lui Haider - a fost o nimica toată", a declarat Verheugen. La vremea aceea, intrarea FPÖ în componenţa guvernului, a dus la sancţiuni impuse Austriei. În ziua de azi, occidentul stă şi priveşte la ce se întâmplă în Ucraina, ba mai şi aplaudă - a adăugat el.
În opinia lui Armin Laschet (CDU) părerea guvernelor occidentale, mai ales despre Rusia, se bazează în bună parte pe necunoaştere: "Demonizarea lui Putin nu e o politică, ci scuza pentru lipsa unei politici."
O soluţie
Acţiunile Kremlinului n-au fost deloc surprinzătoare. Că Rusia nu va tolera apropierea Ucrainei de UE s-a văzut cu ani în urmă. Vladimir Putin şi-a arătat limpede poziţia încă de la Conferinţa de Securitate de la München (2007) privind intrarea Ucrainei în NATO. "Ucraina are nevoie de un statut neutru pe care să-l accepte atât occidentul cât şi Rusia. În caz contrar, nu vom putea soluţiona conflictele", conchide Alexander Rahr, în timp ce Günter Verheugen avertizează asupra unei noi ere glaciare în plan politic dacă escaladarea tensiunilor continuă.
