Statele Uniunii Europene pot respinge cererile de azil în cazul celor implicaţi în activităţile unei reţele teroriste, chiar dacă aceştia nu au participat la vreo acţiune teroristă propriu-zisă ori nu au incitat la comiterea unei astfel de acţiuni, a decis Curtea de Justiţie a UE, transmite agenţia EFE.
Hotărârea face referire la cazul lui Mustafa Lounani, un marocan condamnat în anul 2006 de un tribunal din Bruxelles la şase ani de închisoare pentru participare la coordonarea activităţilor unei grupări teroriste, şedere ilegală în Belgia, falsificare de documente şi asociere în vedere comiterii de infracţiuni.
Conform instanţei belgiene, Lounani a luat parte activ la organizarea unei reţele de recrutare de combatanţi pentru Irak, fapt considerat participare la activitatea unei celule de sprijin logistic pentru o mişcare teroristă.
În anul 2010 el a solicitat azil în Belgia, invocând teama că riscă să fie persecutat în Maroc, unde în urma hotărârii judecătoreşti emise de justiţia belgiană ar fi fost considerat un islamist radical.
Prin urmare, autorităţile belgiene i-au respins cererea de azil. Dar Mustafa Lounani s-a adresat justiţiei din Belgia, care în final i-a dat câştig de cauză şi astfel a obţinut azil în această ţară.
Însă guvernul de la Bruxelles s-a adresat Curţii de Justiţie a UE, care a hotărât marţi că în această speţă respingerea cererii de azil este întemeiată, precizând în decizie că refuzul solicitării de acordare a statutului de refugiat este justificat nu doar în cazul autorilor atacurilor teroriste, ci şi al celor care au participat la activităţi de recrutare, organizare, transport sau alt sprijin logistic pentru planificarea ori comiterea de acţiuni teroriste.
Curtea de Justiţie a UE aminteşte de asemenea că evaluarea finală a unei cereri de acordare a statutului de protecţie internaţională revine autorităţilor naţionale din statele membre ale UE.
