De peste 15 secole, bazilica Sfânta Sofia nu a fost scutitã de furtuni de tot felul. Cu toate acestea, de la înãlþimea celor 55 de metri ai sãi, Sfânta Sofia, cel mai vizitat monument din Istanbul, a reuºit sã treacã peste rãzboaie, sã reziste la seisme ºi sã supravieþuiascã multor polemici. Sfânta Sofia se aflã acum, din nou, în centrul unei dezbateri: într-o perioadã în care guvernul turc este acuzat cã doreºte sã "islamizeze" þara, vicepremierul turc Bülent Arinç a generat un nou val de controverse, dupã ce a declarat cã doreºte ca aceastã fostã bisericã ortodoxã, transformatã în muzeu în 1934, sã redevinã moschee, aºa cum a fost pe vremea Imperiului Otoman. "Acum vedem o Sfânta Sofia tristã", a spus Bülent Arinç, în urmã cu douã sãptãmâni, dupã o vizitã la catedralã. "Sper cã o vom vedea zâmbind din nou, în curând", a adãugat politicianul turc.
Deºi pare enigmaticã, aceastã scurtã declaraþie, fãcutã de unul dintre cei mai populari membri ai foarte religiosului Partid al Justiþiei ºi al Dezvoltãrii (AKP), aflat la putere în Turcia din 2002, nu a trecut neobservatã.
Asumându-ºi rolul de apãrãtor al moºtenirii ortodoxe ºi bizantine, Grecia a luat imediat poziþie, condamnând aceste declaraþii care "rãnesc sentimentele religioase ale milioanelor de creºtini".
Operã arhitecturalã majorã, construitã în secolul al VI-lea e.n., biserica în care erau încoronaþi împãraþii bizantini a fost transformatã în moschee în secolul al XV-lea, dupã cãderea Constantinopolului în mâinile otomanilor. În timpul regimului laic al lui Mustafa Kemal, Sfânta Sofia a fost transformatã în muzeu ºi este vizitatã în fiecare an de multe milioane de turiºti.
Micuþa comunitate ortodoxã din fostul Constantinopol a primit la rândul ei cu consternare declaraþiile fãcute de Bülent Arinç. "Unii vãd o Sfânta Sofia tristã de peste 500 de ani ºi le-ar plãcea foarte mult ca ea sã redevinã bisericã", spune Mihail Vasiliadis, redactorul-ºef al ziarului de limbã greacã Apoyevmatini, stabilit la Istanbul. Acest purtãtor de cuvânt al grecilor din Istanbul considerã cã nu trebuie readusã în discuþie tema unui rãzboi interreligios ºi cã statutul ecumenic al muzeului Sfânta Sofia i se potriveºte foarte bine fostei biserici. "Pentru bunul mers al relaþiilor dintre cele douã comunitãþi, ar fi de preferat ca acest edificiu sã rãmânã un simbol al coabitãrii", considerã Vasiliadis, în vârstã de 74 de ani. "Nimeni nu are niciun interes de a pune sare pe rãnã", a adãugat el.
În schimb, în faþa monumentului, tinerii militanþi din Partidul Marii Uniuni (BBP), islamist ºi naþionalist, par însã a fi foarte motivaþi. "Cadastrul ne spune cã Hagia Sofia (Sfânta Sofia) este o moschee din Cartea sacrã, care include morminte, spaþii publice, un loc de rugãciune ºi de reculegere ºi o ºcoalã de teologie", afirmã Bayram Karacan, vicepreºedintele BBP. "Transformarea Sfintei Sofia în muzeu nu a fost niciodatã acceptatã de poporul turc", a adãugat el. De mai multe ori deja, aceastã formaþiune politicã a solicitat transformarea sitului, inclus în patrimoniul mondial UNESCO, însã cererile sale nu au fost acceptate.
În piaþa centralã din cartierul Sultanahmet, care separã Sfânta Sofia de Moscheea Albastrã, pietonii formeazã rânduri strânse pentru a putea sã circule, iar mulþi dintre ei se declarã surprinºi de aceastã surprinzãtoare relansare a controverselor legate de statutul monumentului. "Nu înþeleg de ce, dintr-o datã, ar trebui refãcutã o moschee dacã, atât de mult timp, ea a rãmas un muzeu care a putut sã primeascã ambele religii", spune Gelareh Kiazand, un iranian în vârstã de 32 de ani. "Poate cã este din cauza motivaþiilor politice ale guvernului islamisto-conservator, cu câteva luni înainte de alegerile locale", este de pãrere Ahmet Kuyas, conferenþiar la Universitatea Galatasaray din Istanbul. "Cei de la putere au început sã îºi construiascã un anumit discurs pentru a atrage, probabil, câteva voturi de ici ºi de colo, dar nu cred cã aceastã idee va da roade", spune Kuyas.
De mai multe luni, premierul turc Recep Tayyip Erdogan, supranumit adeseori "noul sultan", ºi-a multiplicat deciziile cu conotaþie religioasã puternicã - de la restricþionarea comercializãrii ºi consumului de alcool pânã la autorizarea portului voalului islamic în administraþia centralã.
Douã biserici din Turcia au fost transformate recent în moschei. La Istanbul, o mânãstire în ruine, datând din secolul al V-lea e.n., va fi transformatã ºi ea în moschee, în 2014.
În Turcia, existã deja 83.000 de moschei, cu 7% mai multe decât în momentul venirii la putere a premierului Erdogan, în urmã cu 11 ani. Doar în Istanbul existã deja peste 3.000 de moschei. "E deja plin de moschei pe aici ºi multe dintre ele sunt goale", declarã, uºor amuzat, Fehmi Simsek, un comerciant din Istanbul. "Cine va umple toate aceste moschei atunci când Hagia Sofia va fi transformatã?", spune el. "În plus, turiºtii nu vor mai veni".
Acest lucru ar fi însã pe placul adepþilor din cel mai religios filon din Turcia. "Hagia Sofia ne aparþine, ea trebuie deci sã fie o moschee", afirmã, tranºant, de sub voalul care o acoperã, Sevdas, o femeie care locuieºte în cartierul Sultanahmet. "Existã la anumite persoane un fel de complex al inferioritãþii, o anumitã nevoie de a afirma necesitatea islamului. De aceea, ei vor ca Sfânta Sofia sã devinã moschee - pentru cã ar fi o altã loviturã adusã laicitãþii turce", a comentat subiectul profesorul Ahmet Kuyas.
