Cei şapte candidaţi la funcţia de preşedinte al Parlamentului European pentru următorii doi ani şi jumătate s-au pronunţat, săptămâna trecută, într-o dezbatere organizată la Bruxelles de site-ul de ştiri Politico.eu, pentru un rol mai vizibil al PE în raport cu Comisia Europeană şi Consiliul, în contextul în care se simte o nevoie acută ca vocea cetăţenilor UE să se facă mai bine auzită în dezbaterea europeană.
La dezbatere, moderată de Ryan Heath şi Maia de la Baume, jurnalişti specializaţi în afaceri europene, au participat Antonio Tajani din partea PPE, socialistul Gianni Pittella, Helga Stevens din partea grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), Guy Verhofstadt din partea Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), Eleonora Florenza din partea grupului Stânga Unită Europeană-Stânga Verde Nordică (GUE-NGL), Jean Lambert din partea Verzilor/Alianţa Liberă Europeană şi Laurenţiu Rebega, reprezentant al grupului Europa Naţiunilor şi Libertăţii (ENF).
În intervenţia sa, fostul comisar european Antonio Tajani, în prezent vicepreşedinte al Parlamentului European, a subliniat că PE — „casa democraţiei”, aşa cum l-a numit el — are nevoie de un preşedinte puternic şi că această instituţie a Uniunii Europene trebuie să se schimbe în sensul afirmării sale ca reprezentant direct şi real al cetăţenilor statelor membre.
În opinia sa, preşedintele PE trebuie să fie o personalitate autoritară, care să poată negocia cel mai bine în interesul cetăţenilor europeni. ''Dacă voi fi ales, voi face tot ce pot pentru a mă asigura că Parlamentul European este casa democraţiei'', a promis el.
Socialistul Gianni Pittella s-a angajat, la rândul său, ca în cazul alegerii sale ca preşedinte al PE să încerce să pună co-legislativul UE în centrul dezbaterii europene şi să ofere un plus de transparenţă în activitatea instituţiei. El a amintit că preşedintele PE în ultimii cinci ani, Martin Schulz, a consolidat poziţia acestei instituţii la nivelul Uniunii.
Pittella a declarat că nu susţine ideea funcţionării unei 'mari coaliţii' între grupurile europarlamentare PPE, socialist şi liberal, aşa cum a fost cazul în urmă cu cinci ani, şi s-a arătat deschis cooperării cu toate grupurile europarlamentare.
Candidata ECR, britanica Helga Stevens, a estimat că ''este timpul pentru schimbări, pentru noi feţe şi idei''. ''Cred că pot fi preşedintele Parlamentului European şi sunt sigur că eurodeputaţii vor alege bine pe 17 ianuarie'', a menţionat ea.
Liderul grupului ALDE, Guy Verhofstadt, fost premier al Belgiei şi un federalist convins, şi-a început intervenţia pe un ton glumeţ: ''Sunt sigur 100% că cel care va câştiga marţi cursa pentru preşedinţia Parlamentului European va avea legătură cu Italia — sunt aici trei candidaţi italieni, iar soţia mea este italiancă''. El a accentuat că ''PE are nevoie de un preşedinte care să promoveze o Europă mai integrată, un proeuropean care să construiască exact ceea ce este necesar Europei''.
Referitor la Brexit, Verhofstadt a spus că britanicii ar trebui să înţeleagă că este mai bine în interiorul decât în afara UE.
Eleonora Florenza, reprezentanta grupului GUE-NGL, a pledat la rândul său pentru un Parlament European mai solid faţă de cel actual, recunoscând că un motiv în plus pentru care candidează la această funcţie este acela că e ''femeie şi feministă''. ''Vreau ca Parlamentul European să devină într-adevăr un loc în care toţi cetăţenii europeni să fie reprezentaţi'', a spus ea.
Candidata ecologistă belgiană Jean Lambert a susţinut ideea că preşedintele PE trebuie să fie devotat unor valori puternice ale UE — democraţie, drepturile omului, solidaritate şi protecţia mediului.
Reprezentantul grupului ENF, Laurenţiu Rebega, a estimat că Europa are nevoie de o reformă profundă şi a subliniat că ''Uniunea Europeană este mai puternică dacă avem state-naţiune mai puternice, care să coopereze''. În opinia sa, preşedintele PE ar trebui ''să fie un arbitru, nu un jucător'', aşa cum a fost cazul lui Martin Schulz.
Răspunzând unei întrebări referitoare la aderarea României la spaţiul Schengen, eurodeputatul român a amintit că ţara noastră a îndeplinit toate criteriile tehnice necesare, însă decizia le revine statelor membre, dintre care unele încă au rezerve. ''Trebuie să vedem de ce România nu este în Schengen'', a spus Rebega.
Europarlamentarii îl vor desemna prin vot marţi 17 ianuarie, la Strasbourg, pe preşedintele Parlamentului European pentru următorii doi ani şi jumătate.
Toţi cei şapte candidaţi s-au declarat în general favorabili existenţei unui singur sediu al Parlamentului European (spre deosebire de situaţia actuală, cu două sedii ale PE, la Strasbourg şi Bruxelles) şi niciunul dintre ei nu a făcut vreo înţelegere cu vreun alt candidat în vederea susţinerii reciproce a celui cu mai multe şanse la votul din 17 ianuarie pentru preşedinţia PE.
În cazul în care preşedinte al Parlamentului European va deveni Antonio Tajani, atunci Partidul Popular European va deţine conducerea principalelor instituţii ale UE — Comisia Europeană (Jean-Claude Juncker), Consiliul European (Donald Tusk) şi Parlamentul European (Antonio Tajani). (M.A.S.)
